Numărul companiilor care au o situație financiară atipică este extraordinar de mare
Numărul companiilor care au o situație financiară atipică este extraordinar de mare
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestEugen Rădulescu (BNR):
Eugen Rădulescu (BNR):
Eugen Rădulescu
Numărul companiilor active din economia românească s-a dublat în perioada 1994 - 2016, de la 300.000 până la peste 600.000, pe fondul creșterii companiilor care au capitaluri negative, a declarat, sâmbătă, Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), scrie Agerpres.
Potrivit unui raport prezentat de oficialul BNR, în 2016, aproximativ 44% dintre companiile din România, aproximativ 276.500, erau companii cu capitalul propriu sub limita reglementată, care au datorii de 355,7 miliarde lei, echivalentul a 43% din totalul datoriilor companiilor, ceea ce reprezintă "o slăbiciune structurală majoră".
"Avem o situație paradoxală și cu totul inexplicabilă. Numărul, ponderea și valoarea întreprinderilor care au o situație financiară, noi am denumit-o atipică, este extraordinar de mare. Una din problemele esențiale este că nu avem constrângeri bugetare tari la nivel de întreprinderi", a spus Eugen Rădulescu, în cadrul unui seminar organizat la Sinaia de Consiliul Concurenței și Consiliul Patronatelor Bancare din România.
Eugen Rădulescu a subliniat că 26% dintre companiile din România au o cifră de afaceri zero, 42% nu au niciun angajat, iar 100.000 de întreprinderi sau 16% din totalul companiilor din România, îndeplinesc toate cele trei criterii cumulate, respectiv capital negativ, cifră de afaceri zero și niciun angajat.
"Aceasta înseamnă că avem o constrângere bugetară extrem de slabă și că aceste 100.000 de întreprinderi au 65 de miliarde de lei datorii. După părerea mea, ar trebui ca autoritatea publică să fie cu mult mai activă. Unul din lucrurile la care mă gândesc este că întreprinderile care nu au capitalul la nivel reglementat, să nu mai aibă dreptul acționarii să le împrumute, să poată să vină cu bani numai sub formă de aport de capital", a precizat Eugen Rădulescu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News