O bijuterie a Constanţei: stradela Vântului, cea mai îngustă arteră a oraşului nostru!

Măsoară puțin peste doi metri lățime și se spune că ar fi a doua cea mai îngustă stradă din România. Cândva, inclusiv indicatorul stradal îi menționa unicitatea în municipiul Constanța și dezvăluia tuturor trecătorilor că se află pe stradela Vântului. Astăzi, și-a pierdut această denumire, cel puțin pe indicator, fiind asemuită tuturor „suratelor” din jur și numită, simplu, „stradă”.

Cei care au curiozitatea să pornească la pas prin municipiul Constanța vor descoperi multe locuri încărcate cu însemnătate pentru urbea noastre; locuri, dacă nu frumoase, din cauza degradării în timp, cel puțin interesante și pline de farmec pentru apetitul celor avizi de cunoaștere, de istorie și pitoresc. În edițiile trecute ale „Replica de Constanța” v-am prezentat Fântâna Dragonului, un monument cândva lăudat pentru dimensiunile impresionante, astăzi uitat în paragină, rămășițele halei Societății de Transporturi Constanța, de pe strada Griviței, numărul 44, locul unde a fost construit primul hidroavion românesc GETTA și hanul Balcan, cândva loc de seamă pentru întâlnirile avuților urbei, astăzi lăsat și el în uitare.

De data aceasta, vă aducem în atenție cea mai mică stradă din municipiul Constanța. De fapt, stradelă. Stradela Vântului, situată în zona peninsulară a Constanței, situată între străzile Karatzali Aristide şi Callatis, și intersectată, la capete, cu străzile Mircea cel Bătrân şi Marcus Aurelius.

Cu o lățime de puțin peste doi metri, stradela Vântului se dezvăluie trecătorilor îmbrăcată într-un aer medieval. Aspect surprinzător - după cum ne descria la un moment dat Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanța, cea care s-a aplecat cu un viu interes asupra istoriei urbei noastre – având în vedere că orașul Constanța nu este un oraș medieval.

Stradela Vântului este străjuită de case construite în diverse perioade, după Primul Război Mondial, impresionate prin arhitectură. Printre acestea, și clădiri declarate monumente istorice care, asemenea altora de prin oraș, au ajuns într-o stare avansată de degradare, din fel de fel de motive. Unul dintre imobile, primul dinspre strada Mircea cel Bătrân, ar fi fost construit de renumitul arhitect Grigore Cerchez – același care a semnat și proiectul Vilei Șuțu din Constanța, dar și a numeroase clădiri din București, precum Teatrul Odeon, Bursa din București, o aripă a Palatului Cotroceni etc -, iar în prima casă de pe partea dreaptă, a locuit istoricul Marin Ionescu Dobrogianu, autorul primei monografii a Dobrogei - „Dobrogea în pragul veacului al XX-lea” şi a peste 20 de studii despre istoria Constanţei.

În ziua de astăzi, cea mai îngustă stradă din municipiul Constanța este o oglindă a realității cotidiene și urbanistice a orașului. Deși o arteră scurtă, reunește atât imobile renovate și plăcute vederii, dar și monumente istorice uitate în degradare, cât și clădiri paraginite, cu geamuri rupte, ce se ruinează de la o zi la alta. Nu lipsește colțul cu gunoaie, cum nu lipsește nici gardul rupt, ce stă să se prăvale pentru trecători. Și totuși, această stradelă ar fi un punct deosebit în traseele turistice ale Constanței. Brașovul are a lui stradă a Sforii, puțin mai îngustă decât stradela Vântului, și a făcut-o renumită…

Florentina BOZÎNTAN