O firmă olandeză din Constanța a militat de ani de zile împotriva aderării României la Schengen

O firmă din Constanța, cu sediul peste drum de Cazino, a militat intens pentru interzicerea României în Schengen, în paralel cu procesele pe care le derulează pentru recuperarea a ceea ce ea consideră a fi prejudicii de 23 de milioane de euro create de statul român. O bună perioadă de timp, societatea specializată în servicii navale a și reușit să ne blocheze aderarea, prin lobby-ul dus de patronii săi olandezi printre guvernanții de la Haga. Olanda a fost, de altfel, cel mai vehement opozant al intrării României în Schengen, până în 2023. România a reușit, în cele din urmă, cu mari eforturi diplomatice și politice, să acceadă deplin în Spațiul Schengen, cu începere de la 1 ianuarie 2025.

O firmă de remorcaj din Constanța, dar cu sediul social înregistrat în București și patronat olandez, s-a luptat din răsputeri pentru a bloca accesul României în Schengen, ca răzbunare pentru faptul că statul român nu i-ar fi achitat nici acum întregul tarif pentru ranfluarea epavei Rostock de sub apele Dunării, acum 20 de ani.

Este vorba despre Multraship, companie olandeză cu afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro, care a cerut oficial guvernului olandez să nu permită României accesul în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și blocarea intrării în Schengen, potrivit Profit.

Patronul companiei a recunoscut că a insistat pe lângă cei aflați la putere în Olanda, inclusiv pe lângă fostul premier Rutter pentru a pedepsi România.

Patronul Multraship cerea Olandei să interzică România în Schengen

„Cazul nostru este vechi, dar uneori apar oportunități de a spori presiunea prin intermediul altor înțelegeri. Olanda ar putea să se opună accederii României în OECD, dat fiind că Guvernul României nu s-a dovedit a fi un partener de încredere”, spunea la un moment dat șeful Multraship, Leendert Muller, pentru influenta publicație olandeză De Telegraaf.

Mutraship explica faptul că lucrările de salvare precum cele de ranfluare a epavei Rostock din Dunăre sunt adesea pre-finanțate, astfel că o factură de această amploare neplătită pune presiune asupra operațiunilor.

„Acest caz a pus compania noastră într-un dezavantaj. Am fost mai puțin capabili să investim în nave noi, de exemplu, pentru că milioanele din România nu au fost primite", a declarat Muller.

Multraship România SRL a fost înființată în anul 2006 și are sediul în Sectorul 1, București, dar activează prin intermediul biroului deschis în Constanța, într-un apartament din blocul situat vizavi de Cazinou.
Firma a raportat pentru anul 2023 afaceri de 6.729.971 lei și un profit net de 212.531 lei, cu 18 angajați, dar și datorii de 4.020.726 lei.

Multraship se află în litigiu de mulți ani cu statul român pentru costuri suplimentare de 8 milioane de euro cu ranfluarea (ridicarea de pe fundul apei și repunerea în stare de plutire) a navei sub pavilion ucrainean scufundate în 1991, pe care România nu le recunoaște.

Olandezii cer acum 23 de milioane de euro de la satul român pentru scoaterea epavei Rostock

Compania olandeză a obținut în 2012 o decizie favorabilă la Curtea Internațională de Arbitraj de la Zurich, care nu a fost recunoscută însă de justiția românească, în sensul că aceasta a stabilit că Multraship nu poate pune sechestru pe activele Administrației Fluviale a Dunării de jos Galați (AFDJ). Între timp, cu tot cu dobânzi, penalități și cheltuieli de judecată, pretențiile olandezilor au urcat la 23 milioane euro.

Naufragiul navei ucrainene aproape că a provocat un incident diplomatic în 1991, după ce comisia de anchetă a cazului a stabilit inițial că nu ar fi fost vorba despre un accident, ci despre o acțiune intenționată a echipajului. Ulterior, după cercetări suplimentare, s-a concluzionat că ar fi fost vorba de o eroare de pilotaj.

România intră integral în Schengen, și cu granițele terestre, de la 1 ianuarie 2025. O perioadă de aproximativ 6 luni vor fi controale aleatorii, a decis Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE. Asta după ce Austria și Olanda au fost de acord să-și ridice veto-ul la care au recurs în această privință în ultimii doi ani.