O inimă mai sănătoasă te ajută să ai o funcție cognitivă mai bună

Persoanele cu inima mai sănătoasă par să aibă abilități cognitive mai bune, inclusiv o capacitate crescută de a rezolva probleme logice și timpi de reacție mai rapizi.

Sursă foto: Shutterstock

Bolile de inimă și demența sunt afecțiuni cu o rată de creștere tot mai mare, având în vedere îmbătrânirea populației la nivel mondial. Este cunoscut faptul că pacienții cu boli de inimă au un risc mai mare de a avea demență și invers, dar întrebare este: aceste legături între inima sănătoasă și sănătatea creierului sunt prezente și la persoanele care nu suferă de boli?

Se pare că da, potrivit unui studiu realizat la universitatea londoneză Queen Mary. Autorii studiului afirmă că au demonstrat pentru prima dată, într-un un grup foarte mare de oameni sănătoși, că persoanele cu o structură și o funcție cardiacă mai sănătoase au și performanțe cognitive mai bune. Dacă cercetările vor fi aprofundate, aceste descoperiri pot ajuta lumea științifică să stabilească strategii pentru prevenirea bolilor de inimă și creier în viitor, scrie doc.ro.

Cum sunt conectate sănătatea inimii și a creierului?

Creierul a fost propus anterior ca o țintă pentru deteriorarea cauzată de bolile de inimă, iar factorii de risc care duc la boli de inimă au fost, de asemenea, asociați atât cu demența vasculară, cât și cu boala Alzheimer. Cu toate acestea, mecanismele prin care apar aceste asociații nu erau bine înțelese, iar studiile nu au fost efectuate pe grupuri mari de oameni și nici pe oameni sănătoși.

Acest studiu, publicat în European Heart Journal Cardiovascular Imaging, a examinat legăturile dintre sănătatea inimii și funcția cognitivă la peste 32.000 de participanți din Marea Britanie, ale căror date erau incluse în Biobank. Echipa de cercetare a evaluat sănătatea inimii folosind măsuri de anatomie și funcție obținute în urma scanărilor RMN. Funcția cognitivă a fost evaluată utilizând teste de inteligență fluidă (capacitatea de a rezolva probleme bazate pe logică) și timpul de reacție.

Rezultatele cercetării arată că, în acest grup mare de indivizi în mare parte sănătoși, cei cu o structură și o funcție cardiacă mai sănătoase s-au comportat semnificativ mai bine la testele capacității cognitive. Pentru a investiga mecanismele care stau la baza relațiilor observate, echipa a luat în considerare, de asemenea, dacă legăturile dintre sănătatea inimii și a creierului pot fi corelate cu factori de risc comuni pentru boli vasculare, cum ar fi diabetul, fumatul, hipertensiunea arterială și obezitatea.

Oamenii de știință au descoperit că, deși acești factori au fost importanți atât în determinarea sănătății inimii, cât și a creierului, nu au oferit o explicație completă pentru asociațiile observate. Acest lucru sugerează că mecanismul alternativ poate fi important în medierea interacțiunilor între inimă și creier.

Alte studii au arătat că proteinele care sunt depuse anormal în creier în boala Alzheimer se pot acumula și provoca boli în mușchiul inimii. O altă posibilitate este ca o sănătate mai slabă a creierului și a inimii poate fi o consecință a îmbătrânirii accelerate.

Cercetătorii avertizează că, întrucât acesta a fost un studiu observațional, nu este posibil să se facă inferențe definitive cu privire la cauzalitate și nu se poate afirma că bolile de inimă cauzează afectarea cogniției sau invers. De asemenea, este posibil să existe o confuzie reziduală (adică sănătatea creierului și a inimii poi părea legate din cauza asocierii lor comune cu un al treilea factor).

Cum îți păstrezi creierul sănătos?

Mișcă-te zilnic! Studii științifice multiple arată că persoanele care sunt active fizic mai des sunt mai puțin susceptibile de a experimenta o scădere a funcției lor mentale și au un risc mai mic de a dezvolta boala Alzheimer.

Dormi 7-8 ore pe noapte! Somnul joacă un rol important în sănătatea creierului. Există câteva teorii că somnul ajută la eliminarea proteinelor anormale din creier și consolidează amintirile, ceea ce crește memoria generală și sănătatea creierului.

Ia în calcul dieta mediteraneeană! Studiile arată că persoanele care urmează îndeaproape o dietă mediteraneană sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta Alzheimer decât persoanele care au alte tipuri de diete. Acizii grași Omega 3 care se găsesc în pește, în uleiul de măsline extravirgin și în alte grăsimi sănătoase par să scadă riscul de boli coronariene și cresc concentrarea mentală. Poți lua și suplimente alimentare cu ulei de pește de mare adâncime 600 mg.

Rămâi activ mental! Creierul este similar cu un mușchi: trebuie folosit pentru a nu se atrofia. Pentru a menține creierul în formă, poți să citești cărți, să faci cuvinte încrucișate sau sudoku ori să construiești puzzle-uri.

Socializează! Interacțiunea socială ajută la evitarea depresiei și a stresului, care pot contribui la pierderea memoriei. Mai ales dacă locuiești singur, ține legătura cu rudele și prietenii pentru a-ți păstra sănătatea creierului.

Cum îți păstrezi inima sănătoasă?

Pe lângă o dietă adecvată și sport, pe care le-am menționat și mai sus, îți poți păstra inima sănătoasă urmând o serie de recomandări:

Fii atent la greutatea coprorală! A fi supraponderal sau obez înseamnă că ai un indice de masă coprorală (IMC) puțin mai mare sau cu mult mai mare decât cel normal. Cu cât este mai mare IMC-ul, cu atât este mai mare riscul de hipertensiune arterială, colesterol ridicat și niveluri mari de zahăr din sânge. O alimentație echilibrată în combinație cu un program de exerciții fizice este cea mai bună modalitate de a pierde în greutate și de a te menține la o greutate normală.

Nu fuma! Deși despre fumat se știe în general că poate să provoace cancer la plămâni, acest obicei este nociv și pentru inimă. Numeroase studii au adus dovezi că fumatul este o cauză majoră a bolilor coronariene, care pot duce mai departe la atacuri de cord.

Ai grijă de dantură! Mulți oameni nu știu că există o legătură între o dantură sănătoasă și o inimă sănătoasă. Parodontoza a fost asociată cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv nașterea prematură, artrita și diabetul. Unii specialiști cred că bacteriile care cauzează boala gingiilor se răspândesc din gură prin corp și cresc inflamația. Această inflamație crescută poate declanșa sau agrava afecțiuni inflamatorii, cum ar fi bolile de inimă.

Gestionează stresul! Gestionarea stresului te poate ajuta să reduci riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Încearcă diverse metode până găsești ceva ce ți se potrivește: ascultarea muzicii, yoga, meditația, plimbările, aromaterpia etc.