"O mare parte din judet este sit Natura 2000. Pe de o parte este bine, dar ce facem cu activitatile economice?"

Dilema comisarului sef al Garzii de Mediu Constanta, Vasile Petro:

În cadrul unui interviu acordat cotidianului "Replica", comisarul şef al Gărzii de Mediu Constanţa, Vasile Petro, a mărturisit că, în ciuda faptului că dispune de un personal redus, şi-a propus să prevină toate evenimentele neplăcute ce ar putea interveni pe parcursul anului 2011. Pe parcursul anului trecut, spune Vasile Petro, judeţul Constanţa nu s-a confruntat cu mari probleme legate de mediu, toate gropile de gunoi neconforme cu standardele europene de mediu fiind închise, singura problemă fiind Depozitele de Deşeuri de la Techirghiol şi Cernavodă.

Reporter: Domnule comisar Vasile Petro, cum a fost anul 2010 pentru Garda de Mediu din Constanţa? Câte controale au fost efectuate, câte măsuri şi amenzi au fost aplicate?

Vasile Petro: Cred că a fost un an obişnuit, de altfel ca şi ceilalţi ani. Şi asta deoarce activitatea Gărzii de Mediu este de aşa natură încât nu putem să o îmbrăcăm în situaţii mai neobişnuite sau nu ştiu ce programe extraodinare. Este o activitate care se derulează linear. O activitate care este dictată de prevederile legale pe care trebuie să le transpunem în practică. E o activitate dictată de hotărârea noastră de Guvern, de organizare şi funcţionare şi care presupune supravegherea mediului din punct de vedere al calităţii diferiţilor factori de mediu, precum apa, aerul, solul. În această categorie ar mai intra şi activităţile diverşilor agenţi economici, care, prin ceea ce fac, e posibil să producă un impact asupra mediului şi atunci urmărim şi aceste activităţi. Dacă ar fi să vorbesc de o listă a acestor activităţi, ea cuprinde activităţi cu iz industrial. Şi e de înţeles, pentru că într-o activitate mai amplă se pot regăsi un şir de evenimente care pot agresa mediul. Evident că în urma controalelor derulate mai aplicăm şi amenzi în cazul în care agentul economic nu vrea să transpună în practică măsurile pe care le trasăm în rapoartele de inspecţie.

Rep.: Cum arată bilanţul reuşitelor şi nereuşitelor la Garda de Mediu?

V.P.: Niciodată nu am făcut un asemenea bilanţ, ca să vedem câtă cotă parte din activitate o reprezintă succesele şi cât o reprezentă insuccesele. Pur şi simplu spun că ne derulăm activitatea în mod normal, iar la sfârşitul anului acest bilanţ constă în a vedea câte acţiuni am derulat, câte amenzi am aplicat, dacă fondul de timp pe care l-am alocat desfăşurării controalelor l-am consumat sau nu. În final aş spune că acest bilanţ se reduce la un procentaj care reflectă felul în care Garda de Mediu s-a achitat de activitate. De exemplu, în 2010 acest procent a fost de 98%. Când vorbim despre acest lucru ne gândim strict la planul de activitate pe care trebuie să-l desfăşurăm. Planul care cuprinde o listă a agenţilor economici pe care trebuie să-i verificăm, acţiunile pe care trebuie să le desfăşurăm cu diverşi colaboratori, precum Inspectoratul Şcolar Judeţean. Cei 2% reprezintă o situaţie neprevăzută cu care ne întâlnim în cursul activităţii, ca de exemplu constatăm că agenul economic nu mai este la sediu sau activitatea în cauză nu se mai desfăşoară.

Rep.: Cum vă descurcaţi cu bugetul? Banii alocaţi vă ajung pentru realizarea proiectelor demarate?

V.P.: Aici trebuie să facem o precizare, în sensul că noi, cei de la Garda de Mediu Constanţa, şi de fapt toate Comisariatele Judeţene, nu au personalitate juridcă, în sensul că nu suntem ordonatori de credite. Orice doleanţă a noastră o îndreptăm către Comisariatul Regional. Situaţia e simplă, nu facem contabilitate. Activitatea noastră e de aşa natură că nu ne trebuie decât rechizite, comisarii să fie competenţi, să trateze problemele aşa cum cer prevederile legale. Apoi, că ne-am dori ca fiecare comisar să aibă şi mijloc de transport, e altceva. Dar, până una alta, ne-am descurcat şi cu cele cinci maşini pe care le avem la Garda de Mediu şi pe care le folosesc cei 18 comisari de mediu.

Rep.: Cei 18 comisari pe care îi aveţi în subordine sunt suficienţi pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime, ţinând cont că există o mare problemă cu personalul în mai multe dintre instituţiile statului?

V.P.: Aş zice că nu. Dacă am mai avea vreo 10 comisari poate ne-am apropia de nevoia optimă de a acoperi nevoile judeţului Constanţa. Judeţul nostru este destul de mare, iar problemele sunt variate. Apar şi situaţii neprevăzute, sesizări ale cetăţenilor, pe care trebuie să le onorăm.

Rep.: De curând v-aţi mutat într-un sediu nou, după ani de aşteptări. De ce a durat atât de mult reabilitarea noului sediu?

V.P.: Poate mai în glumă, mai în serios, aş aduce în atenţie două aspecte ale acestei situaţii. Partea serioasă este că această perioadă destul de lungă pentru constituirea sediului e datorată faptului că şi sistemul legislativ, care tratează problematica achiziţiilor, a aprobării investiţiilor, induce mai multe etape. Sunt etape în care se lucrează la elaborarea documentaţiei, se ţin tot soiul de licitaţii, se elaborează proiecte, care trebuie aprobate. Am putea pune la baza întârzierii aceste aspecte, dar ar mai exista şi cel financiar. Important este că în final s-a rezolvat problema. Şi revenind la partea cu iz de glumă în el, aş spune că o treabă serioasă se face încet şi gospodăreşte. Avem o clădire care satisface nu doar nevoile noastre, dar şi ale cetăţenilor. Înainte stăteam cu chirie în clădirea Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Într-un birou de 20 de metri pătraţi munceau 18 oameni, asta însemnă cam un metru pătrat de om. Acum suntem câte doi comisari într-un birou, comisarul şef are şi el biroul său, aşa cum se cuvine. Întregul personal are spaţiu suficient pentru a lucra în linişte şi cred că şi munca va fi mai de calitate de acum încolo. Iniţial ne era jenă când invitam agenţi economici sau diverse persoane cu care tratam anumite probleme ale mediului, pentru că trebuia să discutăm undeva pe holul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Nu aveam spaţiu unde să stăm de vorbă, dar acum ne bucurăm că situaţia s-a schimbat.

Rep.: Câte gropi de gunoi au fost închise anul trecut în judeţul Constanţa? Câte gropi de gunoi neconforme cu standardele de mediu ale UE mai funcţionează în acest moment?

V.P.: Închiderea de gropi s-a făcut în mai mult etape, dictate de anii stabiliţi de Hotărârea de Guvern 349/2005, cea care se referă la închiderea depozitelor. Deci prin acest act normativ au fost stabilite termene, în care comunele trebuiau să astupe acele gropi. Până în 2016 majoritatea comunelor trebuie să-şi închidă gropile. La nivelul judeţului nostru au fost cam 227 de gropi, dintre care majoritatea au fost acoperite, în prima tranşă dictată de horărârea 346/2005. După care au fost închise depozite mai speciale, cum ar fi cel al societăţii EterMed S.A. Medgidia, care fabrică plăci de azbociment. Acolo a fost un depozit mai special, care trebuia să fie închis în 2007. În momentul acesta putem spune că depozitele s-au închis. Acum au rămas neastupate depozitele de la Cernavodă şi Techirghiol, care urmează să se închidă până în 2012. În acest an se va închide şi depozitul de la Hârşova. Noi am verificat, am dus o muncă de convingere de loc lejeră a autorităţilor locale. În sensul că e greu să convingi pe cineva să rezolve o problemă în situaţia în care nu există resurse. Şi adevărul e că în majoritatea primăriilor nu se găsesc resurse pentru rezolvarea problemelor cu gropile de gunoi. Dar acest lucru nu a însemnat că noi am aplicat imediat amenzile de rigoare. Noi am mers pe îndrumare. Şi aş putea spune că în final s-au rezolvat problemele. Am mai avut o probemă cu depozitul de la Medgidia. Autorităţile locale au amânat închiderea deopozitului din cauza lipsei fondurilor şi au găsit o soluţie: au constituit o Asociaţie Intercomunitară de Dezvoltare, la care au aderat 16 primării.

Rep.: Câte acţiuni de prevenire şi combatere în vederea evitării distrugerii habitatelor naturale aţi efectuat în anul 2010? Au fost găsite nereguli?

V.P.: În judeţul Constanţa avem în jur de 47 de rezervaţii constituite prin anii 90. Când am ajuns să lucrez în aceasă structură, aceste rezervaţii erau deja constituite. Vorbim de siturile Natura 2000, care sunt cam multe. O mare parte din judeţul Constanţa este sit Natura 2000. Pe de o parte este bine, dacă ne gândim la tendinţa pe care vrea să o dezvolte programele de conservare a mediului. Pe de altă parte constituie un mic impediment, când vrem să dezvoltăm anumite activităţi economice. Spre exemplu, se doresc deschise anumite cariere, dar se îmtâmplă ca aceste locaţii să pice chiar în arealul acestor situri Natura 2000. Pe de o parte e bine că protejăm natura, pe de altă parte nu putem să nu ne întrebăm ce facem cu activităţile economice? Important este că s-au găsit soluţii de a îmbina ambele aspecte. Specificul acestor areale situate în judeţul Constanţa e că ele se află în zone unde nu se poate ajunge foarte lejer. Şi atunci am putea vorbi mai mult de rolul naturii în protecţia acestor areale şi nu a unei institiuţii. Pe de altă parte, în cazul acelor areale unde există căi de acces, ele sunt luate în primire de custozi. Aşa că putem vorbi de o structură care asigură paza respectivelor areale. Spre exemplu, Romsilva are în custodie foarte multe areale de acest fel.

Rep.: Ce sancţiuni contravenţionale aţi aplicat în anul 2010, în domeniul protecţiei mediului?

V.P.: Au fost aplicate cam 43 de sancţiuni. Paleta motivelor pentru care s-au aplicat aceste sancţiuni este destul de variată. Amezi legate de gestiunea deşeurilor, aspecte legate de actele de reglementare, în special nedeţinere de autorizaţie de mediu, amenzi date pentru aspecte legate de zgomot, amenzi date pentru nefurnizare de date. Cuantumul acestor amenzi se ridică la 8.400.000.000 de lei vechi. Puţin mai slăbuţ decât în anul 2009. Explicaţia nu este legată de felul în care şi-au desfăşurat activitatea comisarii de mediu, dar cred că această sumă reflectă perioada de criză prin care trecem.

Rep.: Anul trecut aţi făcut vreo sesizare organelor de cercetare penală cu privire la infracţiunile constate în domeniul protecţiei mediului?

V.P.: În 2010 nu am făcut nici o sesizare. A fost una în anul 2009, privind barajul constuit în zona Cheia. Atunci a trebuit să răspundem şi acestei sesizări.

Rep.: Câte nereguli aţi desoperit la exportul de materiale periculoase? Ce măsuri se iau în asemenea cazuri?

V.P.: Aş extrapola puţin sintagma de deşeuri periculoase şi asupra altor categorii de mărfuri. Exportul acestor deşeuri nu reprezintă obiectul de activitate al Gărzii de Mediu. Dimpotrivă dacă pleacă din România e bine. În schimb, avem competenţe în ceea ce priveşte importul de deşeuri şi la solicitarea Vămii participăm şi noi. În 2010 nu s-a întâmplat acest lucru. Am avut un import de materiale plastice, după cum era scris în documentele vamale, dar în container erau foarte multe deşeuri degradate. Acel container a fost trimis înapoi, către punctul de expediere.

Rep.: În anul 2010 aţi descoperit autorizaţii de mediu cu nereguli?

V.P.: Nu, pentru că Agenţia de Mediu îşi face bine treaba. Şi spun acest lucru, fiindcă noi, cei de la Garda de Mediu, ne-am desprins din acea structură şi acest lucru reprezintă un argument pentru afirmaţia pe care am făcut-o. Partea mai dificilă e că a crescut numărul de acte normative, impuse de Uniunea Europeană. Aceste acte normative trebuie puse în practică. Aş face o remarcă legată de durata de timp în care se eliberează o autorizaţie de mediu. Durează mult eliberarea unei autorizaţii nu că aşa vrea Agenţia, dar aşa dictează cadrul legal, care trebuie respectat. Acest lucru nu prea convine agentului economic, care vrea să se apuce de treabă, iar autorizaţia încă nu a fost eliberată.

Rep.: Ce proiecte aveţi pentru anul 2011?

V.P.: Garda de Mediu nu are proiecte, în schimb are Plan de activitate, pe care l-am finalizat săptămâna trecută. Planul cuprinde o serie de obiective, pe care trebuie să le vizităm, obiective care se înscriu în tot soiul de prevederi ale comunităţii europene. Vorbim de elaborarea autorizaţiei integrate de mediu a agenţilor economici, de evaluarea situaţiilor de risc. Dacă am fi constatat că problemele legate de mediu sunt rezolvate poate ne-am face alte planuri de la an la an. Dar din păcate şi problematica se raportează de la an la an, prin urmare în 2011 vom face ceea ce am făcut în 2010. Tot cu gunoaiele o să ne luptăm, vom duce muncă de lămurire cu cetăţeanul, cu turistul venit pe litoral, vom colabora cu acelaşi instituţii ale statului cu care vom derula aceleaşi controale. Nu ştiu dacă în tot acest meniu pe care l-am urmărit şi în anii trecuţi mai încape şi un alt aspect pe care nu l-am tratat.