Obezitatea infantilă, un ucigaş tăcut în România. 1 din 4 copii are probleme de greutate

În ultimele patru decenii, rata obezităţii infantile la nivel mondial a crescut de zece ori, numărul copiilor diagnosticaţi cu obezitate ajungând la aproximativ 124 de milioane. Pentru România, absenţa statisticilor oficiale face ca obezitatea infantilă să rămână un ucigaş tăcut. Singurul studiu oficial conţine date din anul 2015 şi arată că la toate grupele de vârstă studiate - 7, 8 şi 9 ani -, ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%. Mai exact, 1 din 4 copii din grupele studiate are probleme de greutate. Federaţia Mondială a Obezităţii estimează că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, până în anul 2030, în ţara noastră, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 – 19 ani vor suferi de obezitate.

Obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Comorbidităţi precum diabetul de tip ll şi steatohepatita (boala ficatului gras), care erau considerate boli ale adultului, sunt frecvent diagnosticate, în momentul de faţă, la copii cu obezitate. Copiii şi adolescenţii obezi prezintă riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism, de la cele cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice, pulmonare, la afecţiuni ortopedice, dermatologice, psihosociale, precum şi limitări funcţionale. Evaluarea şi monitorizarea acestor comorbidităţi este parte a planului de tratament, scrie csid.ro.

“În ultima perioadă observ din ce în ce mai mulţi copii cu probleme de greutate în cabinet. Din păcate, în multe dintre cazuri, părinţii nu înţeleg gravitatea acestui fenomen şi consideră ca au un copil sau , a cărui problemă se va rezolva singură odată cu creşterea, pe principiul . Realitatea este că, dacă nu se fac modificări în ceea ce priveşte alimentaţia acestor copii, ei vor deveni adulţi obezi sau supraponderali şi vor avea numeroase riscuri asociate de sănătate”, declară dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice, doctor în medicină, certificată SCOPE.ă,>

Principalii responsabili pentru creşterea ratei obezităţii infantile sunt dieta nesănătoasă, cu un conţinut ridicat de sare, zahăr şi grăsimi, în combinaţie cu activitatea fizică redusă. Aceste tendinţe îngrijorătoare reflectă atât lipsa de educaţie nutriţională a părinţilor şi copiilor, gradul ridicat de urbanizare şi digitalizare, precum şi marketingul agresiv la anumite produse alimentare şi băuturi nesănătoase. Un alt factor care contribuie la această problemă este credinţa populară că un copil gras este un copil sănătos, ceea ce încurajează unele familii să îşi hrănească excesiv copiii.

La fel ca în cazul oricărei afecţiuni medicale, prevenirea obezităţii este mult mai uşoară decât tratarea sa. Alegerea alimentelor sănătoase este esenţială în etapele de sugar şi copil mici, deoarece formarea preferinţelor culinare are loc timpuriu. Pe lângă dieta echilibrată, specialiştii recomandă odihnă suficientă, limitarea timpului petrecut în faţa ecranelor şi practicarea regulată a activităţilor fizice (minim o oră zilnic).

Diagnosticul de obezitate este pus de către medic, în urma anamnezei şi a unui examen fizic complet.