Ofertă românească pentru străini: Poftiţi la băi şi la nămol

În ultima lună, România a participat la două târguri de turism în care nu şi-a promovat formele de relief, ci tratamentele pe care le oferă. Se estimează că, până în 2015, sectorul autohton al turismului de sănătate va ajunge la jumătate de miliard de euro.

De turismul de sănătate în România nu prea s-a auzit. Sau, chiar dacă s-a auzit, ştirea a fost ocolită cu dispreţ de majoritatea dintre noi: în condiţiile colapsului total în care se află sistemul nostru de sănătate, ne facem iluzii că vom convinge pe cineva din afara ţării să vină să se trateze aici? Da, poate pentru locuitorii aşa-numitei lumi a treia, condiţiile din spitalele noastre ar fi considerate atrăgătoare, doar că aceştia nu se află în atenţia promotorilor conceptului de turism medical. Dimpotrivă, vizaţi sunt pacienţii din statele dezvoltate. Zeci de site-uri le pun acestora la dispoziţie oferte de nerefuzat, prin care, la preţuri decente, îşi pot rezolva problemele medicale şi, în paralel, ne pot vizita şi ţara. La nivel global, "industria" turismului medical va ajunge anul acesta la circa o sută de miliarde de dolari. Din această sumă, România se laudă cu circa 0,25%. Mult prea puţin faţă de potenţialul nostru, spun specialiştii. Ce potenţial? - vă veţi întreba poate, readucând în discuţie starea jalnică a sistemului public de sănătate, amintită mai sus. i v-aţi înşela, pentru că operatorii turistici au în vizor aproape exclusiv clinicile private. Iar acestea au început să simtă, de curând, efectele promovării României ca destinaţie de turism medical: pentru 2011, Sanador estima că va ajunge la 30.000 de pacienţi din afara ţării, iar Regina Maria la 10.000 (cu precizarea că, evident, parte din aceştia sunt angajaţii străini din companiile autohtone).

Statisticile medicale globale arată că România stă pe o altă comoară pe care a venit timpul s-o pună în valoare: turismul balnear. Conform estimărilor făcute de Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear, deţinem o treime din apele minerale şi termale din Europa, doar că numai 2.000 din totalul de 8.000 de izvoare sunt utilizate. Afecţiuni de tot felul pot fi ameliorate prin exploatarea resurselor termale, boli reumatismale, neurologice, respiratorii, dermatologice. Circa 600.000 de turişti care s-au convins de beneficiile acestor terapii se cazează anual în staţiunile de profil autohtone. Dintre aceştia, însă, mai puţin de 10% sunt străini, majoritatea provenind din Germania şi Israel.

De reţinut că statisticile agenţiilor arată că 70% din piaţa turismului medical este concentrată în staţiunile balneare. În rest, alte specialităţi la căutare sunt stomatologia, oftalmologia şi, mai nou, cardiologia.

Într-un clasament publicat anul trecut, România nu figurează ca una dintre destinaţiile de top pentru turismul medical. E adevărat, o mulţime de comentarii pe tema raportului impută realizatorilor omiterea ţării noastre, însă nu sunt pe de-a-ntregul justificate. Pentru că, indiferent de resursele naturale şi de dezvoltarea sectorului privat de sănătate, o mulţime de obstacole stau în calea transformării României în ţara în care ai vrea să-ţi rezolvi problemele medicale.

Ofertele de cazare nefericite, clădirile vechi şi nedotate corespunzător în care se fac tratamentele (în cazul curelor balneare), aparatura sub aşteptările clienţilor, lipsa de profesionalism a unor reprezentanţi ai personalului medical sau informaţiile reduse cu privire posibilitatea efectuării de excursii sau activităţi în aer liber sunt câteva dintre marile dificultăţi ale acestui sector. Sunt probleme reale, ţinând cont că pregătirea personalului medical şi condiţiile de tratament sunt două dintre principalele motivaţii ale pacienţilor care aleg să se trateze în altă ţară.

Sursa:Capital.ro