5° Constanța Dum., 4 Dec. 2022
Anul XX Nr. 6202
5° Constanța Duminică, 4 Decembrie 2022 Anul XX Nr. 6202

Olandezii îşi delimitează parcarea din Portul Constanţa cu vestigii romane - vezi galerie foto

Replica API 15 septembrie 2014 293

A fost declanşată o verificare

A fost declanşată o verificare

Van Oord Dredging and Marine Contractors BV este compania olandeză care se recomandă la Constanţa a fi drept responsabila cu reabilitarea litoralului. Încă de la apariţia acesteia în zonă, scandalurile s-au ţinut lanţ şi occidentalismul s-a topit rapid în practica românească a lucrărilor fără acorduri de mediu sau a neconformităţilor de ordin tehnic. De data aceasta, nesimţirea escaladează, însă reacţiile nu s-au lăsat aşteptate. După informaţiile prezentate de "Replica" de Constanţa, arheologii constănţeni s-au mobilizat şi s-au deplasat la sediul Van Oord, unde au confirmat neregulile constatate de noi.

Reamintim că în dana 97 a Portului Constanţa Sud - Agigea, Van Oord şi-a tras parcare "ornamentată" cu vestigii antice. Aşa cum reiese din galeria foto, frescele nu îşi au locul unde trebuie, la muzeu, ci în parcări private. De aceeaşi părere au fost şi arheologii constănţeni. "Sunt cărate dintr-o carieră de la Tulcea, nu mi-a zis nimeni până acum de când sunt. Am făcut fotografii şi ne-am interesat. Referitor la cei care construiesc digul, nu este o lucrare care să fi trecut pe la direcţii, să fi fost avizată. Au primit piesele acestea când s-au adus materiale de construcţii şi, acum, trebuie să vedem din ce carieră provin, în aşa fel încât acolo să se oprească lucrările, să se verifice terenul încă o dată, după care să se vadă ce este de făcut. S-ar putea să fie nevoie de o investigaţie arheologică, după care să redemareze lucrările. (...) Sunt elemente de construcţii romane. S-ar putea să fie de la un templu, s-ar putea de la o construcţie mai mare. Sunt părţi de arhitectură. Cred că 1700 - 1800 de ani, vechime. Sunt de epocă romană timpurie", a declarat directorul adjunct al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Traian Cliante, pentru "Replica". De asemenea, nu este singurul loc unde arheologii constănţeni au probleme cu investitorii privaţi. Potrivit reprezentantului MINAC, situaţia se repetă în mai multe puncte de lucru, unde, de multe ori, descoperirile sunt mai agravate de Dorel decât de trecerea timpului. "În toată ţara! În toată ţara e aşa! Cei care fac investiţii protestează la orice descoperire măruntă, dau vina pe arheologi şi consideră că ei sunt pe teren virgin. Se scot şi din Dunăre ambarcaţiuni, vase ceramice, unele întregi, altele sparte, asta este. C-est la vie, en Roumanie! De-aia spune domnul Hurezeanu (Emil Hurezeanu - n.r.) că la autostradă atât au întrerupt arheologii lucrările de parcă am fi descoperit al doilea rând de piramide. Eh, nu e cazul, dar oamenii nu ştiu, pentru că pe noi nu ne ascultă nimeni. Nici presa nu e interesată, îmi pare foarte rău. (...) Avem la Cernavodă, când s-a făcut autostrada, era o diagnosticare făcută, se ştia că în locul respectiv într-un perimetru anume erau resturi de locuire, erau morminte. Până n-a intrat unul cu maşini grele şi până când n-a răscolit nişte obiecte din bronz, confecţionate de 3.000 şi ceva de ani, nimeni nu s-a oprit. Avem acum în expoziţie o sabie de bronz, care este îndoită, dar nu este aşa pentru că aşa au pus-o aceia în pământ, ci a fost îndoită de lamă. Abia atunci s-au oprit!", a declarat Cliante, pentru "Replica". În ciuda acestor situaţii, reprezentantul MINAC susţine că generaţia tânără a arheologilor constănţeni se descurcă eroic. "Arheologii constănţeni fac faţă sau, dacă nu fac faţă, au colegi la muzeele din zonele înconjurătoare şi noi lucrăm foarte bine şi cu muzeele de la Tulcea, Călăraşi, Brăila, oricând putem să cerem ajutorul şi colegii noştri să vină cu contract între instituţii. Putem în orice moment să punem pe picioare un colectiv de 15-20 de arheologi. Generaţia tânără se mişcă foarte repede, acum nu mai pot fi păcăliţi cu un perimetru sau altul, ei au alte cunoştinţe decât noi, ăştia mai bătrâni. Dar, cum să spun, numai între noi nu se poate", a concluzionat Cliante.

"Istoricul" Van Oord la malul mării

Nu este singurul loc unde Van Oord îşi lasă amprenta. În Constanţa, pe plaja din Faleză Nord, te poţi împiedica de sticle, pietre sau alte obiecte şi, mai nou, de o şosea! La propriu şi pentru care nu există nici un panou de informare, privind constructorul, beneficiarul ş.a.m.d. De precizat că în aceeaşi zonă, în largul mării, Van Oord a demarat lucrări de reabilitare a litoralului, cu bani europeni, dar fără a avea toate autorizaţiile necesare, cu "învoire" de la "deştepţii" angajaţi la Apele Române. Tot Van Oord are şi veleităţi umoristice. În luna august a.c., Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a aprobat acordul de mediu revizuit pentru lucrările de reabilitare a litoralului românesc, care funcţionau până atunci fără autorizaţii valabile. Documentul depus de Van Oord la APM Constanţa, care are, culmea, şi aprobarea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină Grigore Antipa ar putea fi icebergul nesimţirii. Făcut în "doi peri", memoriul respectiv conţine dorinţa arzătoare a celor de la Van Oord de a proteja zonele de pescuit, precum cele cu salmonide şi ciprinide, numai că respectivele zone nu au nici cea mai vagă legătură cu mediul marin, fiind specific exclusiv apelor dulci.

VIVO - Ad.
VIVO - Ad.

Marius Florian VASILE

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Ti-a placut articolul?

COMENTARII

REPLICA

LOTO

6/49
193339183026
5/49
1136376284
joker
20243019359