Ordinul de protecţie provizoriu, refuzat de nevestele bătute

Încă un exemplu de lucru făcut pe jumătate!

De la sfârșitul anului trecut, polițiștii care intervin în cazurile de violență domestică pot emite ordine de protecție provizorii. Altfel spus, pot dispune ca agresorul să părăsească imediat locuința conjugală, pentru o perioadă de cinci zile, timp în care se fac demersurile legale pentru obținerea unui ordin de protecție emis de instanța de judecată. Până în prezent, în județul de la malul mării au fost emise două astfel de ordine de protecție provizorii, unul în municipiul Constanța, celălalt în comuna Lumina. Dar în ambele situații, victimele s-au răzgândit în termen de câteva ore, și-au retras plângerile, iar agresorii nu au mai părăsit domiciliile.

Ce se întâmpla, însă, dacă procedurile erau duse la capăt, iar agresorii își luau bocceluța, cu actele de identitate, câteva haine și, în cazul celor sub tratament, cu medicamente? Dacă nu aveau prieteni sau rude care să îi găzduiască pentru câteva zile, unde ar fi dormit?

Deocamdată, autoritățile locale nu au un răspuns concret, nu au un plan de acțiune și un protocol conform căruia să reacționeze în astfel de situații. De ce? Pentru că, așa cum ne-am obișnuit deja, și la acest capitol, al prevenirii și combaterii violenței în familie, precum în alte domenii, legea a intrat în vigoare dar nu există încă toate normele de aplicare!

Legea 174/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie a intrat în vigoare pe 28 decembrie 2018. De la data respectivă, polițiștii iau măsuri la fața locului și emit ordinele provizorii de protecție. Tot în lege se stipulează, însă, că alte organisme ale statului, respectiv din subordinea autorităților locale sau județene, trebuie să intervină, în respectivele momente, pentru a oferi sprijin, asistență și cazare, dacă este nevoie, atât victimelor, cât și agresorilor.

De exemplu, art. 19 stipulează că trebuie să existe „centre de asistență destinate agresorilor, unități de asistență socială care funcționează ca centre de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură reabilitarea și reinserția socială a acestora, măsuri educative, precum și servicii de consiliere și mediere familială”.

Iar la p. 5, art. 22, se precizează: „Dacă prin ordinul provizoriu de protecție s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, i se va asigura de îndată informarea și orientarea, la cererea sa, către centrele rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpodst sau adăposturile de noapte, gestionate de autoritățile administrației publice locale sau orice alt loc adecvat.

În situația în care agresortul solicită cazarea într-un centru rezidențial din categoria celor menționate mai sus, acesta va fi orientat și condus de îndată către centrele rezidențiale gestionate de autoritățile administrației publice locale sau, după caz, către alte centre sociale adecvate de către echipa mobilă”.

Ceea ce înseamnă că autoritățile locale trebuie să fie pregătite să intervină cu o echipă mobilă și să asigure atât cazarea, cât și servicii pentru reabilitare. Dar autoritățile locale nu au deocamdată pusă la punct nici procedurile, având în vedere că normele de aplicare pe partea aceasta, care trebuie elaborate și promulgate la nivelul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, încă sunt la stadiu de proiect!

Cât privește spațiul de cazare, acesta s-ar putea găsi. Direcția Generală de Asistență Socială Constanța (fostul Serviciu Public de Asistență Socială, a cărui denumire s-a schimbat la sfârșitul anului 2018) are un spațiu pe Șos. Mangaliei, destinat cazării persoanelor fără adăpost, în perioada intemperiilor. Dar pentru a putea fi folosit și în alte împrejurări decât în perioada codurilor de intemperii, sunt necesare dispoziții, bazate pe prevederi legale. Prevederi care, așa cum am menționat, încă nu există, în lipsa normelor de aplicare...

Pe de altă parte, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța are mai multe spații, destinate protecției victimelor agresiunilor domestice. Victimelor, nu agresorilor. La fel, pentru a schimba destinația, este nevoie de respectivele prevederi legale... Totodată, DGASPC Constanța va avea un adăpost pentru oamenii străzii, dar undeva în viitor. Deocamdată acesta este doar la stadiul de proiect, în toamna lui 2018 fiind stabilită locația unde va funcționa, lucrările de reamenajarea a clădirii urmând să înceapă cândva anul acesta, cel mai probabil.

Două ordine de protecție provizorii emise într-o săptămână la Constanța. În ambele cazuri, victimele și-au retras plângerile!

În consecință se poate spune că, deși noua legislație care prevede o intervenție mai promptă a intrat în vigoare, autoritățile centrale și, prin urmare, nici cele locale, nu sunt pregătite 100% să gestioneze problematica violenței în familie. Dar, după câte se pare, nici nu au nevoie. De la intrarea în vigoare a noii legi, polițiștii constănțeni au fost solicitați să emită ordin de protecție provizoriu în două situații.

Prima dată, în seara zilei de luni, 7 ianuarie a.c., în municipiul Constanța, pe raza Secției 4 Poliție, iar a doua oară, în seara zilei de miercuri, 9 ianuarie a.c.. În ambele situații, polițiștii au întocmit documentele, au emis ordinele de protecție provizorii. Și tot în ambele situații, victimele au renunțat la plângerile penale, când au înțeles că respectivul ordin de protecție provizoriu presupunea ca agresorul să părăsească, de îndată, domiciliul conjugal. La nivel național, de la intrarea în vigoare a noii legi, au fost emise aproximativ 200 de ordine de protecție provizorii.

Până în prezent, autoritățile erau acuzate că nu intervin prompt. În prezent, există pârghiile pentru aceste intervenții, dar nu sunt utilizate de cei aflați în necesitate. De altfel, spun sursele noastre de la nivelul autorității, nici nu este de mirare, având în vedere că problema nu a fost și nu este neapărat lipsa legislației, ci mentalitatea românului. În urmă cu câțiva ani, victimele se justificau că nu pleacă de lângă agresor pentru că nu au unde!

Centrul pentru primirea vicmelor violenței domestice realizat la Cernavodă a stat ani de zile gol pentru că victimele refuzau să vină. În prezent, DGASPC Constanța le pune la dispoziție atât cazare, pentru mame și copii, cât și sprijin pentru refacerea vieții, prin găsirea unui loc de muncă.

Dar chiar și așa, numărul celor care apelează la aceste servicii este încă mic, în comparație cu numărul victimelor violenței în familie. De exemplu, în 2017, în Centrul de Primire a Copilului în Regim de Urgență, modulul Mama și Copilul, au fost cazate 37 de mame, cu 57 de copii. În anul respectiv, în atenția DGASPC Constanța au ajuns 1.207 cazuri de violență în familie.

Ce trebuie să știți despre ORDINUL DE PROTECȚIE PROVIZORIU

De la 28 decembrie 2018, poliţiştii care intervin la cazuri de violență domestică pot emite, după analizarea situației pe baza unui formular de evaluare a riscului, un ordin de protecţie provizoriu, valabil 5 zile, astfel încât victima nu va mai fi nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător. Ordinul de protecție provizoriu se emite de către polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc.

Pentru a veni în sprijinul victimelor, legislația privind violența domestică a fost modificată și completată (prin Legea nr. 174 din 13 iulie 2018), fiind reglementată modalitatea de intervenție a polițiștilor în cazurile de violență domestică și emiterea ordinului de protecție provizoriu de către aceștia. Astfel, la sfârșitul anului trecut, a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului afacerilor interne și al ministrului muncii și justiției sociale nr. 146/2578/2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști.

Ordinul stabilește procedura de intervenție a polițiștilor, de cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței domestice, metodologia de utilizare a formularului de evaluare a riscului și procedura de emitere a ordinului de protecție provizoriu, precum și cea de punere în executare a acestuia.

Intervenţiile poliţiştilor la cazurile de violenţă domestică se pot realiza din oficiu sau ca urmare a sesizărilor primite prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (112), formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de către alte persoane.

În cadrul intervențiilor, polițiștii pot lua măsuri pentru separarea victimei de agresor și pot realiza orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate. Ei observă și adresează întrebări cu privire la starea fizică a persoanelor implicate și, dacă se impune, solicită intervenția echipelor medicale. Informează atât victima, cât și agresorul, cu privire la drepturile și obligațiile lor și măsurile ce vor fi dispuse în urma evaluării situației de fapt.

De asemenea, sesizează structurile specializate ale Poliției Române sau ale altor instituții în situația în care, în urma verificării sesizării, sunt constatate și alte fapte incriminate, obținând probe, după caz.

Ordinul prevede și modul în care polițiștii trebuie să acționeze în situații speciale, spre exemplu în cazul evacuării agresorului din imobil.

Cu ocazia intervenţiei, în vederea stabilirii existenţei unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului ce cuprinde 21 de întrebări. Pe baza răspunsurilor, se stabilește dacă există realmente riscul ca viaţa sau integritatea fizică a victimei să fie pusă în pericol.

Primele șapte întrebări se referă la situații de o gravitate mai ridicată. Astfel, printre altele, victima va trebui să răspundă la următoarele întrebări: „Agresorul/agresoarea a încercat vreodată să vă ucidă?”, „A folosit vreodată arme sau obiecte care să vă rănească?” sau „În urma acestui incident aţi suferit leziuni? Echimoze, Excoriaţii, Plăgi tăiate/înţepate/împuşcate, Arsuri, Mutilări, Altele?”.

Dacă la două din primele şapte întrebări răspunsul este afirmativ, poliţistul va încadra situaţia ca având un „risc iminent pentru victimă” şi va putea emite ordinul de protecţie provizoriu.

În situaţia în care concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului indică existenţa unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie pusă în pericol, poliţistul care a întocmit formularul de evaluare a riscului emite ordinul de protecţie provizoriu. „Cu ocazia evacuării temporare din locuinţă, agresorului i se oferă timpul strict necesar pentru ca acesta să îşi poată lua asupra sa documentele de identitate, bani, medicamentele sau alte bunuri personale de strictă necesitate".

Față de agresor, polițistul, prin ordinul de protecție provizoriu, poate dispune și alte obligații sau interdicții, și anume: păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, față de resedință, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate sau, dacă este cazul, predarea către poliție a armelor deținute de acesta.

Florentina BOZÎNTAN

Citește și:

A fost emis primul ordin de protecţie provizoriu la Constanţa! AGRESORUL, obligat să părăsească domiciliul. VIDEO

CONSTANŢA. Femeia care obţinuse ordin de protecţie provizoiu s-a răzgândit: îşi vrea soţul înapoi acasă!

Polițiștii vor putea să emită ordine de protecție provizorii