Până să îngroape definitiv Petromin, statul mai bagă nişte bani în complexul turistic din Saturn

AVAS lichidează direct, fără nici o intenţie de reorganizare

Statul român nu a avut nici cea mai vagă intenţie de a mai salva ceva din Petromin, iar ultima rămăşiţă a flotei româneşti moare urât şi în chinuri, umplând astfel groapa comună a economiei româneşti de după 1989. Chiar dacă Petromin încă mai deţine active de peste 10.000.000 de euro, acţionarul majoritar AVAS a considerat mai comodă falimentarea directă, în locul unei tentative de resuscitare. Evident, interesul păpuşarilor din AVAS este tocmai repartiţia discretă şi îndestulătoare a celor 10 milioane de euro (nave, clădiri, terenuri etc), în timp ce datoriile companiei, de circa 15 milioane de euro (majoritatea de origine litigioasă, însă) vor fi plătite, ca de obicei, din bani publici. Că aşa stau lucrurile o poate deduce oricine din două hotărâri ale administratorului judiciar al Petromin, depuse pe rolul instanţei, în procesul de faliment al companiei.

Aşa se face că, în ultimul raport de activitate, depus zilele trecute de administratorul judiciar Dăscălescu & Co la dosarul de la Tribunalul Constanţa, privind activitatea derulată la Petromin în intervalul 14.05.2012- 03.09.2012, se înaintează, printre alte subiecte de discuţii, "propunerea de intrare a debitoarei în faliment, în temeiul art. 107 alin. 1 lit. B din Legea 85/2006, având în vedere faptul că nu a fost depus un plan de reorganizare". Trecem peste întrebarea retorică de bun simţ - cine i-a oprit, timp de mai bine de un an de zile, să întocmească acest plan de reorganizare? - şi ajungem la cel de-al doilea indiciu al jafului plănuit în detaliu asupra hoitului Petromin. Este vorba despre o decizie a administratorului judiciar şi însuşită de comitetul creditorilor, pe data de 26.06.2012: "aprobarea efectuării reparaţiilor necesare la Complexul Turistic Dunărea Saturn". În absenţa unor explicaţii oficiale şi doar pe baza informaţiilor trecute la dosarul de la tribunal, nu putem vedea o logică pentru care o firmă falimentară precum Petromin investeşte bani publici, pe ascuns, în reparaţia unui complex turistic, decât dacă respectivul complex trebuie să fie tuns, ras şi frezat frumos când va ajunge, tot pe ascuns, fireşte, în posesia cui trebuie. Până atunci, statul nu a mai suflat o vorbă despre situaţia de la Petromin: ce s-a întâmplat cu nava Carmen Sylva, arestată din februarie 2011 la Istanbul, în contul datoriei de 11,8 milioane de dolari către Voestalpine? Referitor la această datorie, există măcar o anchetă penală pe seama acuzaţiilor că a fost contractată ilegal, pe seama semnăturii unei singure persoane, care nici măcar nu mai era şef la Petromin? Există vreun deznodământ al descinderilor cu mascaţi, de anul trecut, soldate cu sigilarea sediului, confiscarea documentelor din ultimii ani şi săltarea directorilor de la acea vreme? Procesul dintre Petromin şi ANAF, pentru o presupusă datorie de peste 4 milioane de euro, a ajuns la vreo concluzie? Iar semnele de întrebare pot continua. Nimic interesant până aici pentru AVAS, care ne-a demonstrat, de altfel, care sunt grijile sale imediate legate de Petromin: falimentarea rapidă, fără nici o tentativă de resuscitare a companiei şi, mai ales, grija deosebită pentru ferchezuirea complexului turistic de la Saturn.

Cristian ANTON