REPLICA ONLINE CONSTANTA

16.2° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
16.2° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Parchetul, sesizat de Baroul Constanţa să ia măsuri împotriva avocaţilor clandestini

Parchetul, sesizat de Baroul Constanţa să ia măsuri împotriva avocaţilor clandestini

Replica API 19 septembrie 2011 | 00:00 1244

Scandal la bară

Scandal la bară

Avocaţii Baroului Constituţional, înfiinţat de Pompiliu Bota în urmă cu mai mulţi ani, pledează în sălile de judecată, cot la cot cu avocaţii barourilor tradiţionale, deşi, până în prezent, la nivel naţional au existat zeci de scandaluri şi plângeri penale, unele dintre acestea ajungând chiar în instanţă. Nemulţumirea avocaţilor tradiţionali este că "discipolii" lui Bota nu au dreptul de a reprezenta în instanţă sau de a oferi consultanţă juridică, însă acest lucru încă se practică, în ciuda tuturor proceselor de până acum.

În urmă cu câţiva ani, la Constanţa figurau 12 astfel de avocaţi: Cezar Axinte - fostul şef al acestui Barou local, Ştefan Boncotă, Paul Feticu, Mariana Enache, Corneliu Nădrag, Constantin Crintea, Valentin George Dumitrescu, Stelian Ilie Iosif, Elena Mândruţ, Georgeta Munteanu, Sena Sabahoglu şi Petre Savin. În momentul de faţă, se pare că mai sunt doar doi: Enghin Osman şi Rodica Iacob. Cele 12 persoane enumerate s-au ales cu plângeri penale la Parchet, pe vremea foştilor decani ai Baroului Constanţa, Ionel Haşotti şi Ion Popescu, însă procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale (NUP) faţă de aceştia, în condiţiile în care însuşi fondatorul Baroului Constituţional, Pompiliu Bota, a fost condamnat de magistraţi la 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat. În ceea ce priveşte actuala conducere a Baroului Constanţa, şi aceasta a formulat plângere penală faţă de cei 2 avocaţi care au mai rămas, Osman şi Iacob. "Intră în procese şi reprezintă diferite persoane în instanţă fără a avea dreptul de a procesa. Deja am sesizat Parchetul să ia măsuri, pentru că este vorba despre exercitarea unei profesii liberale fără a avea acest drept", ne-a declarat decanul Baroului Constanţa, avocatul Gabriel Grigore.

Adevărul e la mijloc?

Deşi li se spune că sunt avocaţi "clandestini" şi practică această profesie fără drept, unele dintre persoanele vizate se apără, susţinând că, de fapt, Baroul lui Bota este constituit legal, faţă de cele tradiţionale, înfiinţate după 1989. "Există o hotărâre chiar din 2011 a Curţii Supreme de Justiţie care spune că barourile naţionale sunt ilegale, pentru că nu au certificate de constituire. Noi avem un astfel de act, faţă de ei, unul semnat şi ştampiat de un judecător. Să ne arate şi nouă acel certificat de naştere al lor, aşa cum trebuie să aibă orice persoană fizică sau juridică. Nu au aşa ceva, dar ne acuză pe noi că funcţionăm ilegal. Acum o să le facem noi plângeri penale. Ce s-a făcut cu sumele de bani încasate, acele zeci de milioane de euro, obţinute din acele 10 procente din profitul fiecărui avocat? Este vorba despre aproximativ 17 milioane de euro pe an. Unde se duc acei bani?", ne-a precizat Ştefan Boncotă, actualmente avocat la Baroul Bucureşti, din subordinea celui înfiinţat de Popiliu Bota. Totuşi, ultima modificare a Legii 51/2005, privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, interzice, la art. 3, constituirea şi funcţionarea de barouri în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), cu precizarea că "actele de constituire şi înregistrare a acestora sunt nule de drept". De reamintit că în cursul lunii noiembrie 2006, avocaţii constănţeni a intrat în grevă pe parcursul unei zile, sistând activitatea de asistenţă juridică, ca semn de protest faţă de practicarea avocaturii clandestine. Avocaţii protestau astfel deoarece Ministerul Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii tolera existenţa Baroului Constituţional, entitate creată în 2002, la Deva, şi care activează ca un barou paralel în majoritatea judeţelor din întreaga ţară. Conform avocaţilor legali, Baroul Constituţional comite o infracţiune, încălcând dispoziţiile art. 92 din Legea privind organizarea profesiunii de avocat. Atât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg au refuzat să-i acorde legitimitate, considerând că avocaţii BCR nu pot pleda în instanţă şi nici nu pot apăra inculpaţi.

Daniel ALBU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102