Pensiunile din România au primit 70.000 de turişti de Paşte

Au ales tradiţiile, obiceiurile şi programele de agrement

Aproximativ 70.000 de turişti au ales pensiunile cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşte, potrivit Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). La ora actuală, în România sunt circa 5.000 de pensiuni, iar capacitatea totală de cazare este estimată la aproximativ 100.000 de locuri. Gradul de ocupare este estimat, de Paşte, la 70%. Cele mai solicitate regiuni au fost Maramureş, Neamţ, judeţul Braşov (Bran-Moieciu, Fundata, Râşnov) şi nordul Olteniei, cu un grad de ocupare de peste 80% pentru fiecare. Au fost solicitate şi zone precum Mărginimea Sibiului, Munţii Apuseni (Albac, Arieşeni), Delta Dunării sau Clisura Dunării (Dubova, Eşelniţa). "Este normală preferinţa românilor pentru pensiunile din sate, în special în perioada de Paşte, atunci când dorim cu toţii să beneficiem de un mediu liniştit, cu tradiţii, alături de familie. De altfel, de Paşte, turismul rural reprezintă, în continuare, prima opţiune turistică a românilor pentru ţara noastră. Este drept, vremea ploioasă a constituit un impediment şi au fost turişti care au renunţat la sejururile lor, însă, cu toate acestea, gradul de ocupare al pensiunilor de Paşte a rămas destul de ridicat. ANTREC estimează că, anul acesta, de 1 mai se va înregistra o creştere substanţială a turiştilor care aleg pensiunile româneşti", a subliniat dr. Maria Stoian, preşedinte fondator ANTREC. Ca lungime a sejurului, mulţi turişti au ales mai mult de trei nopţi de cazare pentru regiuni mai îndepărtate sau mai izolate, precum Maramureş, Neamţ sau Delta Dunării. Cea mai căutată zonă de relief a fost cea submontană. În medie, un sejur de 3 nopţi cu demipensiune a costat între 450 şi 600 lei/ persoană, putând fi personalizat în funcţie de preferinţele turistului privind posibilităţile de agrement, tipul de masă. Iată exemple de programe, tradiţii şi obiceiuri specifice pentru diverse regiuni rurale ale României unde sunt pensiuni: în Argeş s-a pus accent pe pregătirea mesei tradiţionale şi participarea la slujba de Înviere. Până acum 10 ani exista obiceiul ca în ziua de Paşte cei căsătoriţi să ofere lumânări naşilor de căsătorie. În a doua zi de Paşte, băieţii din Cluj au mers la fete să le ude. Tradiţia culinară specifică sărbătorii Pascale din Cluj: ciorbă de miel cu măcriş, friptură la tavă cu vin roşu şi salată de cartofi. La Constanţa - participarea la slujba de Înviere de la malul mării.