Peste 75% dintre furnizorii de energie din România încalcă reglementările ANRE

Peste 75% dintre furnizorii din România încalcă obligaţia impusă de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de a transmite o ofertă de preţ la cererea unui consumator, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Consumatorilor şi Micilor Producători de Energie (ACMPE), scrie AGERPRES.

Reprezentanţii asociaţiei relatează propria experienţă în încercarea de a-şi alege o companie pentru a semna un contract de furnizare a energiei pe piaţa concurenţială.

Acesta este, practic, traseul pe care trebuie să-l parcurgă orice consumator de energie pe piaţa de electricitate, care, de la 1 ianuarie 2018, este total liberalizată.

Astfel, asociaţia ACMPE a identificat pe site-ul ANRE un număr de 168 de firme româneşti care deţin licenţă de furnizare a electricităţii.

Din cercetarea asociaţiei de consumatori şi mici producători, a reieşit că 25% dintre ele nu au pagină web funcţională, ceea ce contravine reglementărilor ANRE.

Totodată, din cei 75% care aveau o pagină de internet, 3% nu au un număr de telefon, 12% nu au adresă de mail, 80% nu au telverde, iar 57% nu au ofertă de preţ publicată. Practic, doar 8% dintre ei, adică 15 firme, au datele complete pe site.

"După cum se poate vedea, cele 15 firme care par interesate de furnizarea energiei electrice către consumatori, reprezintă doar 8,93% din cele 168 de firme româneşti care au licenţă de furnizare valabilă, acordată de A.N.R.E. Situaţia aceasta poate fi numită 'concurenţă de piaţă'? Ridicolul situaţiei este dat de faptul că, având obligaţia de a prezenta public o ofertă de preţ standard pentru cele trei tipuri de consumatori, din cei 15 furnizori concurenţiali care au ofertele actualizate, mai mult de jumătate oferă preţuri care depăşesc pragul de preţ pentru serviciul universal, stabilit de A.N.R.E. pentru furnizorii de ultimă instanţă obligaţi sau opţionali. În acest fel furnizorii concurenţiali transmit către consumatori mesajul: nu vrem sau nu putem să lucrăm cu consumatorii casnici sau consumatorii noncasnici mici!", consideră reprezentanţii ACPME.

Potrivit acestora, trei sferturi dintre firme nu au transmis o ofertă de preţ, la solicitarea asociaţiei, deşi erau obligaţi să facă acest lucru.

"Îngrijorător este faptul că 75,59% dintre furnizorii de energie din România refuză să dea curs obligaţiei prevăzute de art.18 din Ordinul A.N.R.E. nr.64/2014 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali: 'La cererea scrisă a unui client final, furnizorul este obligat să comunice, în scris, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii, o ofertă privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială, care conţine: preţul de furnizare, condiţiile şi termenele de plată şi data-limită de încheiere a contractului de furnizare', se mai arată în comunicat.

Totodată, în opinia consumatorilor, un alt aspect îngrijorător este faptul că 19,51% dintre firmele de furnizare româneşti care transmit oferte de furnizare cu preţuri exagerat de mari, care să transmită mesajul să nu îi interesează consumatorii casnici.

"Acest lucru explică extrem de simplu mecanismul prin care 82,70% dintre locurile de consum existente în România sunt alimentate în continuare prin intermediul contractelor de furnizare încheiate cu cei patru furnizori de ultimă instanţă", consideră asociaţia.

În plus, ANRE nu reacţionează în niciun fel la aceste anomalii.

Astfel, concluzia la care au ajuns reprezentanţii ACPME este că liberalizarea pieţei de energie electrică este un proces al cărui scop este departe de a fi atins, din cauza lipsei evidente de implicare şi supraveghere atentă din partea ANRE, a carenţelor majore în crearea unei legislaţii coerente şi a evitării aplicării juste şi echidistante a reglementărilor în vigoare.

"Din păcate aceste aspecte nu au intrat nici în atenţia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nici a Consiliului Concurenţei sau, măcar, a reprezentaţilor consumatorilor numiţi în Comitetul Consultativ al ANRE şi care ar trebui să tragă semnalele de alarmă corespunzătoare pe lângă ANRE, în cazul în care ar fi fost interesate de corectarea acestor neajunsuri", se mai arată în comunicat.