"Peste 80% dintre agentii economici "uita" sa elibereze bonuri fiscale"

Cristian Radu, seful Garzii Financiare Constanta:

Garda Financiară Constanţa a avut o activitate ceva mai intensă în cursul anului 2010, motiv pentru care au crescut şi cifrele în ceea ce priveşte numărul de controale, sancţiuni şi implicit sumele de bani care au intrat în "visteria" statului. Directorul Gărzii Financiare de la malul mării, comisarul-şef Cristian Radu, susţine că numărul neregulilor descoperite de comisarii Gărzii este în creştere şi în 2011.

Reporter: Cum a fost anul 2010 pentru Garda Financiară Constanţa? Un an mai bun faţă de 2009? Dar faţă de perioada de boom economic de până în 2008?

Cristian Radu: Faţă de anul 2009, în 2010 s-au constatat creşteri pe toate planurile, în ceea ce priveşte activitatea Gărzii Financiare, după cum urmează: 18.207 controale efectuate, cu aproximativ 2000 mai multe decât în 2009; 11.423 de amenzi aplicate, cu 1000 mai multe decât în 2009; numărul amenzilor încasate în 2010 a fost de 8.907, în timp ce în 2009 au fost 8.350, iar valoarea amenzilor încasate în 2010, de 11.928.627 lei, spre deosebire de 2009, când s-au încasat 13.011.398 lei.

Rep.: Afectează în vreun fel criza economică activitatea Gărzii, în senul că sunt atraşi mai puţini bani la buget?

C.R.: Exact cum v-am spus mai devreme, numărul sancţiunilor este în creştere, ca şi cuantumul amenzilor care ajung la bugetul de stat. Agenţii economici certaţi cu legea nu par a se cuminţi, ba dimpotrivă.

Rep.: Care sunt cele mai des întâlnite nereguli în acţiunile Gărzii Financiare?

C.R.: Cele mai des întâlnite nereguli sunt cele privind aparatele de marcat electronice fiscale. Peste 80% dintre agenţii economici "uită" să elibereze bonuri fiscale. De asemenea, lipsa documentelor legale de provenienţă, este o practică destul de des întâlnită, ca şi comerţul cu alcool fără banderole sau ţigări fără timbru, se întâlneşte destul de des. Atrag atenţia că noi putem intra într-un magazin şi să fim clienţii magazinelor, în cazul în care nu fiscalizează toate veniturile, atunci ne legitimăm şi sancţionăm unitatea respectivă, chiar dacă a avut control în urmă cu o oră sau în urmă cu o zi. De asemenea, avem şi multe sesizări penale, cam una pe zi. Cele mai multe infracţiuni le avem în domeniul cerealelor, alcoolului şi ţigărilor, petrolului etc.

Rep.: Odată amendat, un agent economic se învaţă minte sau continuă să lucreze după regulile lui?

C.R.: Constat că nu. Chiar la acţiunea de vineri seara, împreună cu prefectul Constanţei, Claudiu Palaz, s-a făcut o acţiune la acele magazine care vând "vise", ca să le spun aşa, unde am constatat că o societate comercială a fost sancţionată, în patru luni, de şase sau şapte ori, pentru că nu elibera bon fiscal. Acum, acea societate, pentru că are trei puncte de lucru, a fost sancţionată pentru două dintre ele.

Rep.: În Constanţa, unde se află cele mai mari focare de evaziune fiscală? Poate fi controlat acest fenomen?

C.R.: În Portul Constanţa, în punctele de trecere a frontierei, în zonele agricole, zonele turistice şi în spaţiile comerciale en-gross. Nu se cunoaşte ponderea economiei negre în întreaga economie, dar este adevărat că acest fenomen există şi poate fi diminuat numai prin corelarea măsurilor legislative şi aplicarea lor unitară şi uniformă.

Rep.: Alături de organisme de control nu se bucură de o imagine foarte bună. Care credeţi că ar fi motivele? La fel se întâmplă cu instituţiile similare din alte ţări, cu o civilizaţie mai "riguroasă"?

C.R.: Garda Financiară este percepută ca organ de control şi opinia agentului economic este de a avea reţineri faţă de organul de control, indiferent de denumirea acestuia. În multe ţări membre U.E., există o rigoare şi un respect mare faţă de lege, în această situaţie agenţii economici au altă percepţie şi faţă de organul de control.

Rep.: Se are în vedere desfiinţarea Gărzii Financiare. Ce se va întâmpla, mai concret? Vor fi disponibilizări, se restructurează posturi?

C.R.: În acest moment nu avem date concrete privind restructurarea Gărzii Financiare, însă, având în vedere tendinţa de reducere a funcţionarilor publici, este foarte posibil ca şi Garda Financiară să fie afectată de reducerea de posturi.

Rep.: Credeţi că acuzaţiile de corupţie la adresa comisarilor Gărzii se încadrează într-o marjă de "eroare" normală asumată în acest sens, de orice instituţie a statului, ştiut fiind faptul că este imposibilă eradicarea completă a corupţiei sau sunt motive de îngrijorare?

C.R.: Mă surprind neplăcut insinuările de corupţie pe care le faceţi la adresa comisarilor, fapt ce mă determină să fac următoarea precizare, că pe toată perioada în care am condus această instituţie, aproximativ şase ani, este un singur caz, nesoluţionat definitiv în instanţă, până în prezent. Pe de altă parte, este facil să se invoce faptul că organele de control sunt coruptibile decât să se urmărească şi să se respecte întocmai dispoziţiile legii. Chiar rog, pe această cale, dacă operatorul economic este cumva presat de un coleg de-al meu, am rugămintea să ne sesizeze pe noi şi chiar organele statului, în speţă DNA-ul, dar inclusiv pe noi, pentru că vom lua măsuri, mai ales că veni vorba de restructurare şi putem spune, ca să zic aşa, că putem scăpa de aceşti colegi care nu ne fac cinste.

Rep.: De multe ori, comisarii Gărzii Financiare sunt ameninţaţi de cei pe care îi verifică şi sancţionează. A fost vreodată pusă în aplicare o astfel de ameninţare?

C.R.: Sunt situaţii în care comisarii sunt întâmpinaţi cu mare reticenţă şi chiar pe timpul controlului se creează momente de tensiune în care, nu de puţine ori, sunt proferate injurii şi chiar ameninţări. Însă, cel puţin până în acest moment, nu au fost puse în aplicare aceste ameninţări şi sperăm că acest lucru să nu se întâmple niciodată.