Peste 800 de persoane, calificate gratuit în utilizarea limbii engleze şi în meseriile cameristă, barman şi manichiuristă

De 3 ori mai mulţi români decât europeni trăiesc în deprivare materială severă

La aproape 6 ani de când a bulversat vieţile europenilor, cea mai gravă criză economică din 1930 încoace este încă o realitate prezentă, căreia nu-i găsim antidoturile potrivite.

La ora actuală, un procent de 24,8% din totalul populaţiei Uniunii Europene trăieşte sub pragul sărăciei. O mare parte dintre aceste persoane sunt femei şi copii. Aproape 10% din europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar în jur de 10% din persoanele de vârstă activă trăiesc în familii în care nu lucrează nimeni. Părăsirea timpurie a şcolii este o "faţă" a monedei care creionează un viitor deloc liniştitor - din cei aproape 5,5 milioane de tineri europeni care renunţă la învăţământul obligatoriu, 40% sunt şomeri.

În România, situaţia este şi mai gravă: un procent de 41,7% (40,7% în rândul bărbaţilor şi 42,6% în rândul femeilor) din total populaţie este ameninţat de sărăcie sau excluziune socială, iar 29,9% se confruntă cu lipsuri materiale severe (aproape de 3 ori mai mult decât media europeană). Procentul persoanelor care nu au loc de muncă, dar nici nu sunt cuprinse în vreo formă educaţională este de 16,5% din categoria 15-64 de ani, iar rata părăsirii timpurii a şcolii este de 17,4%, cu mult peste media UE de 13,5 % şi peste obiectivul naţional de 11,3 %. Circa 20% din tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani se află în situaţie de inactivitate, adică nu figurează ca şomeri, nu primesc nici un fel de asistenţă pentru integrare în muncă şi nu sunt vizaţi de politicile active. Peste 35% din românii înregistraţi ca şomeri nu au lucrat niciodată, procent completat de cel al şomerilor care nu au lucrat de cel puţin 8 ani (367.017 persoane, reprezentand peste 50% din şomerii înregistraţi în România). Tinerii reprezintă 27% din toţi şomerii din România. Circa 37% din tinerii ocupaţi erau în anul 2012 lucrători neremuneraţi şi erau socotiţi "ocupaţi", deşi nu aveau venituri. Aproape jumătate dintre persoanele cu un nivel de educaţie scăzut trăieşte în sărăcie.

In mediul rural, realitatea este şi mai dramatică - aproximativ 28% din tineri au părăsit timpuriu sistemul de învăţământ, ceea ce va afecta capacitatatea acestora de a se integra pe piaţa muncii. Lipsa experienţei va fi dublată în acest caz de o lipsă de pregătire consistentă, ceea ce va reduce simţitor şansele lor de a-şi găsi locuri de muncă decente. Riscul de sărăcie al copiilor care au părinţi cu studii primare este de aproape 90%. Este un cerc vicios: riscul de sărăcie atrage după sine abandonul şcolar, iar cei care azi părăsesc şcoala devin, mai târziu, părinţi ai căror copii vor fi expuşi iremediabil riscului de sărăcie.

Regiunea Sud-Est - penultimul loc din România privind rata de activitate, regiunea europeană cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile

Produs intern brut - 66.119 milioane lei (10,57% din total PIB)

Populaţie ocupată - 983.000 persoane (11,81% din total populaţie ocupată)

Număr mediu de salariaţi - 504.000 persoane (11,18% din total angajaţi)

Număr şomeri - 63.000 de personae (14,38% din total şomeri)

Rata şomajului - 5,8% (media la nivelul României - 4,9%); a 3-a regiune din punct de vedere al nivelului şomajului

Câştig salarial mediu brut - 1888 lei (86,41% din media câştigului salarial brut la nivelul ţării)

Câştig salarial mediu net lunar - 1380 lei (86,57% din media câştigului salarial net la nivelul ţării) - a 6-a regiune a ţării din punct de vedere al salariului net

Ponderea populaţiei urbane - 55,1% (similar cu media la nivelul ţării, mult sub media Uniunii Europne de 74%)

Speranţa de viaţă

Uniunea Euopeană - 79,7 ani

Regunea Sud-Est - 74,3 ani

Mortalitatea infantilă

Uniunea Europeană - 3,9 la mie

România - 9,4 la mie (ţara din Uniune cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile)

Regiunea Sud-Est - 11,3 la mie (regiunea cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile din România)

Nivelul educaţiei pe tot parcursul vieţii

Uniunea Europeană - 9,6%

Regiunea Sud-Est - 1,3%

Danemarca - ţara cu cea mai mare rată a participării la programe educaţionale pe tot parcursul vieţii (39%)

Participarea elevilor/studenţilor la educaţie

România - 19,7%

Regiunea Sud-Est - 17,7% (penultimul loc dine cele 8 regiuni)

Regiunea Bruxelles- 34,6% (cea mai bine clasată regiue europeană)

Rata de activitate

România - 59,5%

Regiunea Sud-Est - 56,5% (penultimul loc în România)

Per total regiune

Persoane active - 43,8% (39,4% personae ocupate)

Persoane inactive - 56,2%

Mediul urban

Persoane active - 45,8% (40,7% procent persoane ocupate)

Persoane inactive - 54,2%

Mediul rural

Persoane active - 41,4% (37,8% procent persoane ocupate)

Persoane inactive - 58,6%

Raportul de dependenţă economic

România - 155 persoane neocupate la fiecare 100 persoane ocupate

Regiunea Sud-Est - 183 persoane neocupate la fiecare 100 persoane ocupate

Investiţia europeană în resursa umană - singura şansă a dezvoltării zonei

Regiunea Sud-Est are toate şansele de a schimba lucrurile în favoarea sa. Patrimoniul bogat de resurse naturale favorizează dezvoltarea turismului (turism de litoral, montan, de croazieră, turism rural şi ecologic, turism cultural şi religios). Or estimările în turism sunt dătătoare de speranţă. Se prevede ca sosirile să crească cu o medie anuală de 4,8%, de la 7.707.000 de vizitatori în 2011 până la 15.485.000 de vizitatori în anul 2026, cu o dinamică a cheltuielilor de la 4.561 milioane de euro în 2011 la 16.069 milioane de euro în anul 2026.

De asemenea, se estimează că până în anul 2026 necesarul de camere să crească cu o medie anuală de 6,8% şi să ajungă la 184.300 de camere. Veştile bune vin şi din zona resursei umane - se prevede un necesar suplimentar de personal în turism de 40.860 persoane până în anul 2026. Din cele 40.860 persoane de care are nevoie industria de turism până în 2026, 9.900 (24,23%) sunt necesare pentru structurile cu un nivel ridicat de calitate (4 şi 5 stele), iar 30.960 (75,77%) pentru structurile cu un standard mediu de calitate (2 şi 3 stele).

Pentru a valorifica pe măsură potenţialul de dezvoltare a turismului din regiune, care presupune şi o creştere semnificativă a necesarului de angajaţi, este nevoie de ...pregătire profesională de calitate.

Acesta este motivul care a stat la bază creării proiectului "Turismul -ŞANSĂ pentru oamenii şi comunităţile rurale din regiunea Sud-Est", proiect care va fi implementat cu sprijinul Uniunii Europene, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013.

Proiectul este în valoare de 2.166.184,76 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă din Fondul Social European este de 2.057.87,52 lei.

Proiectul asigură calificarea GRATUITĂ a locuitorilor din zona rurală a regiunii Sud-Est şi sprijinirea lor în găsirea unui LOC DE MUNCĂ.

420 de persoane calificate gratuit în meseriile cameristă, barman, manichiuristă

420 de persoane iniţiate gratuit în utilizarea limbii engleze

Durata cursurilor: între 3 luni (cameristă, manichiuristă) şi 6 luni (barman)

Pe toată perioada cursurilor, se asigură gratuit o masă pe zi şi transportul de acasă până la locaţia în care se desfăşoară cursurile.

Diplomă de calificare emisă de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Cursanţii trebuie:

- să locuiască în judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea, Buzău

- să aibă domiciliul/ reşedinţa în mediul rural

- să fie persoane inactive sau ocupate în agricultura de subzistenţa

Un proiect atât de complex din punct de vedere al indicatorilor urmăriţi ţi al activităţile implementate nu ar fi putut fi pus în aplicare fără sprijinul Fondului Social European.