Ping-pong cu dosarul angajaţilor Curţii de Conturi, între instanţele din Capitală şi Constanţa!

Care sunt cerinţele auditorilor!

Curtea de Conturi a României a fost chemată în instanță de angajații săi, încă din primăvara acestui an, dar n-au avut nici măcar un termen de judecată. Deși, inițial, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București, judecătorii de aici au decis ca speța să fie judecată de magistrații constănțeni. Însă, pe 1 octombrie, Tribunalul Constanța a decis că nu este în măsură să judece dosarul așa că, speța a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a decide cărei instanțe îi revine competența să judece litigiul de muncă.

Auditorii Camerei de Conturi Constanța, în frunte cu directorul Lucian Victor Borș, dar și șeful adjunct, Iulian Cojocaru, și-au unit forțele și au chemat în instanță instituția pe care o reprezintă. Obiectul dosarului- litigiu privind funcţionarii publici, în baza Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Aceștia solicită plata unor drepturi salariate cuvenite și neîncasate. Acțiunea a fost depusă, în primă fază, în luna aprilie a.c., la Tribunalul București.

Tot atunci, instanța a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti și a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, dispunând scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea acesteia la instanţa competentă. Ajuns la Constanța, secția contencios administrativ, judecătorii de aici au decis că nu este de competența lor să soluționeze cauza, dosarul ajungând, în final, la secția I civilă-litigii de muncă din cadrul aceleași instanțe.

Nici magistrații de aici nu au judecat speța, declinând competența în favoarea Tribunalul București. Instanța de la Constanța a constatat, astfel, ivit conflictul negativ de competență și a suspendat din oficiu judecata cauzei. A înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competență. Decizia este definitivă.

Care sunt cerințele angajaților Curții de Conturi!

În primă fază, angajații solicită recalcularea salariului aferent anului 2022 întrucât a fost calculat în mod eronat, fără aplicarea gradațiilor și fără a se ține cont de modul de calcul. Că, în fapt, salariul de bază pentru anul 2022 a fost calculat prin aplicarea concomitentă a procentelor prevăzute de textul de lege menționat, în total 22,5% la salariul de bază (gradația 0), iar nu plin aplicarea succesivă.

Angajații cer și recalcularea sporurilor pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate și pentru condiții vătămătoare aferente anului 2017, prin aplicarea procentelor de 15% la salariul de bază, cu luarea în considerare și a majorărilor pentru: vechime în CCR, activitate AA, vechime în muncă.

Cele două sporuri, deși sunt prevăzute a se aplica în procent de 15% fiecare, sunt aplicate în procent de 9,23%. Un alt capăt de cerere se referă la recalcularea drepturilor salariale acordate cu privire la stabilirea în cuantum corect a sporului pentru vechimea neîntreruptă.

Deși se acordă 30%, el a fost diminuat, spun angajații. Recalcularea drepturilor salariale prin acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar, este un alt capăt de cerere al angajaților. Acest spor a fost câștigat în instanță, pentru perioada 2008-2009.

Totodată, auditorii cer și recalcularea drepturilor salariale și uniformizarea salarială consacrată prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016, inclusiv la nivelul maxim cu cel aflat în plată la nivelul aceleiași familii ocupaționale, plata drepturilor bănești ce li se cuvin reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv acordate, rezultate în urma recalculărilor solicitate, actualizate cu rata inflației. dar și menținerea acestei modalități de calcul și în continuare, până la o nouă modificare legislativă.

Mirela PASCAL