PNL a discutat, la Constanţa, despre Politica Agricolă Comună 2014 - 2020

Norica Nicolai recunoaşte că nu se pricepe, dar se implică

Politica Agricolă Comună (PAC) este unul dintre pilonii de bază ai construcţiei europene. Încă de la începuturile proiectului spaţiului comunitar, cele dintâi state membre au dezvoltat ideea de creştere a productivităţii, garantarea unui nivel de viaţă echitabil populaţiei din agricultură, stabilizarea pieţelor, garantarea securităţii aprovizionărilor sau asigurarea consumatorului cu provizii la preţuri suportabile. Astfel, ca parte a grupului european ALDE (Alliance of Liberals and Democrats for Europe, trad. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), PNL şi-a asumat popularizarea noului cadru financiar, pentru agricultură, 2014 - 2020. A treia conferinţă pe acest subiect a avut loc, miercuri, la Constanţa, unde reprezentanţi de marcă s-au mobilizat să explice ce şi cum e cu finanţarea, în special a micilor fermieri şi avantajele noului exerciţiu bugetar rural, comparativ cu cel vechi.

Pe lângă liderii locali ai PNL prezenţi la eveniment, precum preşedintele pe judeţ, Gheorghe Dragomir sau Puiu Haşotti, evenimentul a fost condus de reprezentantul Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), Dana Amancei; cel al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu; al comisarului Dacian Cioloş, Alina Ujupan, de directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare (DAD), Gheorghe Albu şi de europarlamentarul, Norica Nicolai. Nicolai şi-a recunoscut lacunele în domeniu, însă este recunoscătoare pentru ajutorul primit din partea colegilor ALDE, la un proiect pentru care nu are nici un fel de pregătire. "Trebuie să facem cât mai mult cunoscute prevederile, înainte de a intra în procedurile de accesare. Familiarizăm publicul interesat cu privire la aceste prevederi, pentru că eu consider că o şansă a agriculturii româneşti o constituie actele de finanţare pe care le abordează prevederile noului pachet, cu privire la agricultură. Nu ştiu dacă sunt eu cea mai indicată să vorbesc despre agricultura românească. Nu am s-o fac, dar aş vrea să vă spun că, din partea grupului ALDE, am fost cea care s-a ocupat de acest pachet legislativ. Este adevărat, într-o permanentă consultare cu cei care ştiu şi aceştia sunt asociaţiile profesionale, reprezentanţii acestora, cu care m-am consultat pe diverse acte. Am făcut grupuri de lobby şi am obţinut destul de multe lucruri care ne sunt benefice. A trebuit să luptăm cu colegii din alte state, care au o altă viziune asupra agriculturii europene. Toate acestea, au dat şansa au dat unui pachet legislativ benefic", a declarat Nicolai. Trecând peste aspectele politice, Ujupan a explicat câţi şi pentru ce va primi România bani, în următoarea perioadă. "În toamna anului 2011, Comisia Europeană a venit cu un set de regulamente, de norme, privind cadrul 2014 - 2020, pentru agricultura europeană. A urmat un proces intens de negocieri cu Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri. Am beneficiat de o excelentă colaborare cu europarlamentarii din România, să păstrăm elementele pentru ţară şi, anul trecut, am reuşit să finalizăm pachetul legislativ de bază. Ce înseamnă această reformă pentru ţară? În primul rând, a fost o luptă acerbă, înseamnă bani mai mulţi în agricultură. Pentru plăţile directe, România va beneficia în următoarea perioadă de aproximativ 12 miliarde de euro. În dezvoltarea rurală, va beneficia de peste opt miliarde de euro. Asta ca buget", a declarat Ujupan, care a completat ulterior cu avantajele de care vor beneficia micii fermieri, chiar şi cei care nu întreprind o activitate rurală. "Pentru pilonul unu, faţă de trecut, va exista o schemă de bază. 70% din anvelopa naţională, pentru noile state membre, am reuşit să păstrăm schema unică, plata unică, pentru a nu complica şi mai mult lucrurile până în 2020, deşi a fost o luptă destul de neplăcută cu vechile state membre. Pentru micii fermieri, am simplificat foarte mult lucrurile. Există posibilitatea ca statul membru să decidă o plată forfetară, între 500 şi 1250 de euro, pentru micii fermieri, plus standardele care se aşteaptă sau controalele pentru micii fermieri, vor fi mult simplificate. Pentru tinerii fermieri, va exista un buget, pe lângă plata de bază, o plată suplimentară, care poate creşte până la 25% din plata de bază. Nu este o schemă voluntară, ci obligatorie pentru toate statele membre. Este foarte important pentru noi şi este o problemă şi pentru România să păstrăm tinerii în zonele rurale. De asemenea, există posibilitatea de a utiliza o plată redistributivă pentru primele 30 ha. România va trebui să justifice modul în care utilizează acest instrument. Pe lângă această schemă simplificată pentru micii fermieri, avem în pilonul doi o schemă care va ajuta la comasare. Acei mici fermieri care nu doresc sau nu pot să aibă activitate rurală, dacă arendează pe o perioadă lungă, vor putea primi 120% din plata directă, cu 20% mai mult decât dacă ar ţine terenul şi nu l-ar lucra", a menţionat Ujupan. Obiectivele PAC sunt stabilite în articolul 39, al Tratatului de la Roma (1958), punct care evidenţiază necesitatea de a ţine cont de structura socială a agriculturii şi de inegalităţile structurale şi naturale dintre diferite regiuni agrare. PAC este rezultatul deficitului de produse alimentare, care a "bântuit" Europa, în anii '70.

Marius Florian VASILE