REPLICA ONLINE CONSTANTA

17.4° Constanța Joi, 25 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6710
17.4° Constanța Joi, 25 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6710
 

Podul din Portul Constanţa, mai mare şi mai scump din cauza unor nerozi abonaţi la contracte cu statul

Podul din Portul Constanţa, mai mare şi mai scump din cauza unor nerozi abonaţi la contracte cu statul

Replica API 19 aprilie 2012 | 00:00 138

Mutat cu 16 metri faţă de proiectul iniţial şi abandonat în plata Domnului

Mutat cu 16 metri faţă de proiectul iniţial şi abandonat în plata Domnului

Podul rutier de peste Canalul Dunăre Marea Neagră, care urma să facă legătura, chiar din acest an, între Portul Constanţa şi Autostrada Bucureşti Constanţa, va fi gata, ca de obicei, la Paştele Cailor, nu înainte însă ca proiectul iniţial să sufere nenumărate modifcări, iar bugetul să fie majorat cu milioane fără număr, de la bugetul de stat. Între timp, există şi riscul real ca cei de la Uniunea Europeană să se sictirească de-a dreptul de prostia combinată cu hoţia a autorităţilor române şi să anuleze contribuţia proprie pentru realizarea podului din port sau chiar să ceară banii înapoi, adică nu mai puţin de 20.000.000 de euro. "Replica" a dezvăluit în exclusivitate faptul că lucrările de la podul rutier din Portul Constanţa au depăşit deja cu aproape un an de zile termenul limită de finalizare, care era stabilit pentru iunie 2011, în condiţiile în care este realizat în proporţie de nici 40%. Cu toate acestea, directorul general al Portului Constanţa, Andrei Aurelian Popa, virează fără probleme zeci de miliarde în conturile constructorului, SC Apolodor Comimpex SRL, aşa cum a procedat şi pe 9 aprilie, când firma care nu mai mişcă nimic la pod a încasat două plăţi de 2.169.782,2 lei, respectiv 156.515,63 lei.

Evident, prost nu e cel care ia, adică patronul Radu Ouatu, de la Apolodor, unul din regii asfaltului din România, ci acela care dă, respectiv Administraţia Porturilor, cu voia Ministerului Transporturilor. Mai scandalos de atâta este însă altceva. "Replica" a intrat în posesia proiectului iniţial al podului rutier de peste Canalul Dunăre Marea Neagră. Potrivit acestuia, obiectivul urma să fie ridicat la Km 0+524,45; în documentaţia ulterioară, vedem însă peste tot coordonatele 0+540. Cum s-a mutat podul cu aproape 20 de metri mai hacana, trebuie să ştie super-meseriaşii care au realizat proiectul podului. Proiect de peste 35,6 milioane de euro, din care circa 20 de milioane finanţare UE, care e în întârziere deja cu un an de zile pentru că genialii proiectanţi n-au fost în stare să stabilească natura solului pe care urma să fie edificată construcţia. Culmea, informaţia a fost dezvăluită chiar de către directorul Popa, în şedinţa de bilanţ a portului, de pe 14.12.2011. Popa spunea atunci că "podul trebuia finalizat în 2012. Din cauza faptului că soluţia tehnică iniţială a întâmpinat dificultăţi, adică o neomogenitate severă a terenului, a trebuit revizuită".

Soluţie de avarie pentru podul din port: 14 picioare, în loc de 8, dar şi 8 milioane de euro mai mult

"Există o soluţie tehnică nouă, discutăm însă de majorări de preţ, dar în mod evident şi de o majorare de cantităţi. Podul va avea 12-14 picioare, faţă de 8 câte erau prevăzute iniţial şi urmează a fi aprobat şi suplimentul de costuri, adică aproximativ 8 milioane de euro în plus", spunea Popa, cu acea ocazie. Altfel spus, podul va fi construit la vreo 20 de metri pe lângă proiectul iniţial, va fi mai mare şi va costa cu circa 8 milioane de euro în pus, ceea ce înseamnă o creştere a costului iniţial cu peste 25%, până la peste 43 milioane de euro. Iată şi cine sunt proiectanţii într-atât de nerozi (pentru că sperăm că nu e vorba de hoţie pe faţă) încât n-au fost în stare să stabilească dacă terenul poate suporta sau nu construirea unui pod, dând astfel undă verde unor lucrări de peste 35 milioane de euro care să se blocheze la jumătate. Neghiobia proiectanţilor este cu atât mai de neînţeles, cu cât la câţiva metri de pod se află câteva silozuri uriaşe, dar şi o cale ferată, precum şi canale betonate de scurgere, astfel încât terenul a fost testat şi consolidat nu o dată, ci de mai multe ori, pentru fiecare construcţie în parte. Este vorba despre celebra SC Search Corporation SRL Bucureşti, una din cele mai nesătule firme din România atunci când vine vorba despre contracte pe bani publici. Din 2004 şi până în prezent, există informaţii publice despre 149 de contracte ale Search Corporation cu diferite ministere, direcţii, consilii judeţene şi primării din toată ţara; valoarea totală a contractelor este de ordinul multor zeci de milioane de euro şi nici măcar nu sunt cunoscute toate, cel mai îndemână exemplu fiind chiar podul rutier din Portul Constanţa, numele Search Corporation apărând pe panoul şantierului ca proiectant, fără să aibă nimeni habar de vreo licitaţie sau ceva de genul acesta.

Româno-americanul trimis de Dumnezeu să fure, pardon, să facă poduri în România, verificat încă de 2008 de DNA

Nătărăii din cauza cărora ne facem de râs cu podul din port sunt conduşi de Michael Stanciu, un personaj cu o poveste fabuloasă de viaţă, aşa cum o sintetizează el însuşi într-un interviu de acum câţiva ani: "L-am primit definitiv pe Iisus în inima mea. Porunca Lui era clară: "Michael, du-te înapoi şi fă ceva pentru ţară!". Cum ajunsesem inginer de construcţii civile, m-am gândit la drumuri. Ştiam în ce hal le lăsasem în 1979, aşa că am abandonat slujba, casa de lux din zona rezidenţială, jeep-urile şi toate visurile legate de America şi am aterizat la Bucureşti. Încercasem să devin american, dar nu reuşisem să ajung decât un... ro-merican, întrucât sângele apă nu se face. Împreună cu socrul meu am pus bazele firmei Search Corporation şi am trecut la treabă. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor de atunci, Alexandru Dobre, ne-a primit cu toata amabilitatea. Visa şi dumnealui, ca şi noi, la zile mai bune". Din câte se vede, pentru Stanciu zilele bune parcă nu se mai termină, chit că DNA verifică încă din 2008 nenumăratele contracte încheiate cu Ministerul Transporturilor. Pentru Constanţa, n-a fost însă deloc o zi bună atunci când au venit neghiobii de la Search Corporation să proiecteze podul din port.

Cristian ANTON

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
471728292640
5/49
9192143025
joker
26141111218