Proiect de lege ce vizează manifestaţiile publice. Teliceanu: legea e NECLARĂ!

Jandarmeria a iniţiat un proiect de lege prin care aduce modificări legii ce vizează manifestaţiile publice. Printre elementele aduse în prim plan, se enumără interzicerea ascunderea feţei cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, cu intenţia de a împiedica identificarea sau conceptul de “defăimare a ţării” prin aceste manifestaţii.

Pentru a afla mai multe despre această propunere legislativă şi despre calitatea ei, am luat legătura cu Viorel Teliceanu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.

Teliceanu: Această lege suferă de probleme de constituţionalitate

Viorel Teliceanu a specificat că în cazul în care această lege ar merge spre Curtea Constituţională a României, există şanşe destul de mari pentru a fi declarată neconstituţională din cauza neclarităţilor existente.„Această propunere legislativă suferă de probleme de constituţionalitate extrinsecă. Legea este destul de neclară şi calitatea ei are de suferit. La o constatare la Curtea Constituţională a României se vor identifica elemente de neconstituţionalitate a legii. Nu este o lege clară, previzibilă”, a spus prim-procurorul.

Teliceanu: Jandarmeria poate închide orice fel de tip de manifestaţie într-un mod discreţionar

O altă chestiue destul de delicată este reprezentantă de puterea oferită Jandarmeriei, cea care poate opri un protest, din rezultatul unor criterii vagi şi subiective. „Din punct de vedere al termenilor poate fi scrisă mult mai bine. Din ce am putut observa, reprezentanţii Jandarmeriei beneficiază de o marjă destul de mare de apreciere, destul de subiectivă, părerea mea. Ei pot închide pe chestiuni subiective orice manifestare. Lasă la latitudinea şefului de dispozitiv al Jandarmeriei, într-un mod destul de discreţionar, posibilitatea de a închide orice fel de tip de manifestaţie. Criteriile sunt destul de vagi. Şi în ceea ce priveşte sintagma de „defăimare a ţării”, legea nu este clară. Trebuie să existe nişte criterii de luare a unor decizii obiective”, a mai punctat Viorel Teliceanu.

Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice ar suferi şi ea probleme de neconstituţionalitate, potrivit prim-procurorului, Viorel Teliceanu. „Eu cred că şi actuala lege, în forma ei acuală, suferă de probleme de neconstituţionalitate. Ea nu a fost atacată la CCR. Legea este făcută în perioada specifică aniilor 90. La o evaluare a Curţii se vor identifica elementele de neconstituţionalitate. Este posibilă să fie modificată toată legea. Curtea Constituţională a atacat foarte multe legi pe criteriul calităţii legii, iar acestea au picat”, a mai spus acesta.

Teliceanu: Există posibilitatea ca CCR să se sesizeze în acest caz

Alături de Viorel Teliceanu am discutat şi posibilul parcurs al propunerii legislative venite dinspre Jandarmeria Română şi şanşele ca ea să devină lege. „Este foarte posibil ca să se sesizeze CCR în acest sens. În primul rând, această lege trebuie să treacă de Parlament. Ea se poate bloca aici. După va ajunge la preşedinte pentru a fi promulgată. Preşedintele poate sesiza CCR în acest sens sau poate întoarce legea în Parlament. El poate folosi aceste două instrumente simultan. Dacă CCR se va pronunţa în acest caz şi va spune că această lege este constituţională, ulterior sunt slabe şanse să fie invocată într-un proces, de vreo excepţie de neconstituţionalitate şi să fie admisă, din moment ce anterior, CCR a spus că legea este constituţională. Părerea mea este că această lege putea fi mult mai riguroasă din punct de vedere juridic. Poate în Parlament vor veni alte modificări. Poate interveni Consiliul Legislativ, care îţi dă un aviz consultativ şi mai face observaţii pe chestiuni de neclaritate a legii”, a mai adăugat prim-procurorul.

Vor curge din nou lacrimi pe viitor?

În concluzie, prin această acţiune a Jandarmeriei Române, amintirea protestului din 10 august devine nemuritoare prin mai multe ramificaţii esenţiale: primul şi cel mai important, dosarul aflat la DIICOT, nesoluţionat nici până astăzi, al doilea element, faptul că în cazul violenţelor exercitate de către jandarmi asupra protestatarilor din Piaţa Victoriei nu au existat până în prezent sancţiuni, iar în cazul jandarmeriţei agresate, au fost deja persoane condamnate penal, iar ultima şi cea mai importantă, istoria se repetă, iar nimeni şi nimic nu a schimbat din temelii o lege făcută în anul 1991, o lege neclară şi interpretabilă.

Oare cei care au fost prezenţi la acel protest vor citi această propunere legislativă cu lacrimi în ochi? Nu de la gazele lacrimogene din acea noapte, ci pur şi simplu de la repetarea greşelilor care induc senzaţia de constrângere a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Propunerea legislativă poate fi consultată aici: https://www.clujust.ro/wp-content/uploads/2020/06/Proiect-lege-manifestari-publice-ale-Jandarmeriei-.pdf

Petruţ IACOB