Politica din Bulgaria, comparată cu scenariile de filme cu mafioți

Titlurile amețitoare care apar zilnic în presa bulgară aduc mai mult cu comploturile dintr-un serial cu mafioți de pe Netflix decât cu întâmplări reale dintr-o țară membră a Uniunii Europene, aflată cu câteva săptămâni înainte de alegerile anticipate de pe 11 iulie. Marea întrebare care se pune este dacă aceste alegeri vor fi punctul final al erei Boiko Borisov, fostul pompier și bodyguard al cărui partid GERB, de centru-dreapta, a dominat politica Bulgariei mai mult de un deceniu și a pierdut puterea în aprilie, scrie Politico într-o analiză.

Bulgarii au pierdut șirul scandalurilor. E un scandal cu înregistrări de tip Watergate. E un oligarh din domeniul agriculturii care acuză guvernul fostului premier Boiko Borisov de șantaj. Și mai e o bancă de stat care acordă credite de sute de milioane de euro unui grup mic de companii favorizate.

Cea mai săracă națiune a Uniunii Europene are o lungă istorie de corupție, dar magnitudinea ultimelor devăluiri privind capturarea statului este ceva nou. Mărturiile care apar nu fac altceva decât să alimenteze furia publicului că o caracatiță de interese se menține la putere ca un grup infracțional care controlează economia prin șantaj și exercită puterea prin intermediul serviciilor de informații, al presei și al sistemului judidicar.

„Corupția endemică este greu de ascuns sub preș, din cauza scalei la care a ajuns”, a declarat Dimitar Bechev, analist politic la Atlantic Council.

Un semn că Bulgaria nu mai poate „să zboare pe sub radar” este că și Washingtonul a intervenit în chestiune. Luna aceasta, Statele Unite au impus sancțiuni unor oligarhi și companii din Bulgaria, suspectate de implicare într-o gamă largă de infracțiuni, de la mituirea politicienilor pentru a evita anchete penale până la amestec în alegeri. Trezoreria SUA a descris sancțiunile impuse bulgarilor drept „cea mai mare acțiune împotriva corupției de până acum” oriunde în lume, pe baza Legii Magnitsky.

Acțiunea neașteptată a Statelor Unite este stânjenitoare atât pentru Sofia, cât și pentru Uniunea Europeană, care continuă să ignore problemele cu statul de drept ale Bulgariei și să îi acorde fonduri europene care, susțin politicienii opoziției, ajung în mâinile afaceriștilor apropiați puterii.

Pe scena europeană, Boiko Borisov este un aliat loial al Angelei Merkel în Partidul Popular European (de centru-dreapta), cancelarul german minimizând îngrijorările privind corupția și abuzurile cu fonduri europene.

Într-un gest rar de recunoaștere a problemelor legate de corupție, o agenție guvernamentală din Bulgaria a anunțat înființarea unei comisii care să întocmească o listă cu persoanele și entitățile care au legături cu companiile de pe lista SUA de sancțiuni, urmând să întrerupă legăturile cu acestea.

Dacă asta va da un impuls pentru o și mai mare „curățenie” în viața publică depinde de alegerile din iulie. Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat că vor fi organizate alegeri anticipate pe 11 iulie, deoarece a eșuat și a treia încercare de a foma un guvern de către partidele care s-au clasat primele la alegerile din 4 aprilie.

Până acum, nu este clar cine va câștiga alegerile. Partidele tradiționale sunt foarte slăbite - un sondaj arată că GERB a mai pierdut două puncte după sancțiunile SUA -, dar au în continuare rețele puternice care pot mobiliza votanți.

Sondajele sugerează că alegerile vor fi un dezastru fără un câștigător clar, iar UE nu arată disponibilitatea de a interveni în lupta cu corupția cum a făcut SUA. Chiar dacă Borisov a pierdut puterea în aprilie, partidul său, GERB, conduce încă în sondaje, înainte de alegerile de luna viitoare. Între timp, un guvern interimar condus de premierul Stefan Yanev ține frâiele.

Citește mai mult pe Digi24.ro.