Povestea CUTREMURĂTOARE a unei mămici de îngeri: „Asistam neputincioasă la măcelărirea copiilor mei...”

Gemenii care s-au reunit în rai

Sistemul medical din România se confruntă cu numeroase hibe, lucru care afectează din ce în ce mai mulți pacienți! De la condițiile inumane din unitățile spitalicești până la comportamentul inadecvat al cadrelor medicale, toate acestea au pus în pericol ani la rând viețile oamenilor. Un caz concret este cel al unei femei din Constanța! Deși se pregătea să devină mama a doi băieți, viața i-a oferit un adevărat coșmar! După cum povestește femeia îndurerată, din cauza unui tratament necorespunzător, ambii bebeluși au murit la scurt timp după naștere.

În urmă cu doi ani, viața Mihaelei a luat o întorsătură dureroasă! Momentul care ar fi trebuit să fie cel mai frumos din viața ei s-a transformat într-unul negru care i-a marcat întreaga existență. “Mi-am dorit din tot sufletul să fiu mămică și eram încântată când am aflat în februarie (2014) că voi avea doi dintr-o lovitură: doi băieței! Câtă bucurie în familie! Am pregătit camera micuților, am luat pătuțurile, hăinuțele, câte două pentru fiecare, tot ce putea fi necesar pe măsură ce sarcina avansa. Sarcina a fost supravegheată îndeaproape și totul decurgea de minune. Prevăzusem să nasc la început de noiembrie...”, povestește Mihaela în cadrul unei petiții pe care a lansat-o în mediul online. Din nefericire, cu doar două luni înainte să aducă pe lume cele două minuni, ceva s-a întâmplat! “În luna septembrie, în urma unor contracții am plecat pe nepusă masă la urgențe. Fiind în a 7-a luna de sarcină gemelară, riscul de naștere prematură era mare. Am fost internată în Spitalul Județean Constanța și timp de 2 săptămâni grele m-am lăsat pe mâna medicilor cu toată încrederea. Nu am avut nici o urmărire medicală specifică acestor tipuri de sarcini gemelare. Inutil să vă mai vorbesc despre condițiile din spital și felul în care am fost tratată deoarece sunt anumite lucruri care din nefericire în România nu se vor schimba”, a continuat femeia. Însă, situația era mult mai gravă decât părea! “Pe 30 septembrie (săptămâna 31) în urma unor contracții am fost operată în urgență. În timpul cezarienei medicii aveau discuții foarte interesante despre scaune, tablouri și trabucuri, iar eu, panicată, nu știam absolut nimic din ceea ce se întâmpla și asistam neputincioasă la măcelărirea copiilor mei și a propriului meu corp. Ieșită din blocul opreratoriu (daca am putea să îl numim astfel) nu am avut nici un fel de informație, nici eu, nici soțul meu. A umblat săracul ca un nebun ca să obțină răspunsuri! Toate ușile i s-au închis în nas”, a adăugat Mihaela C. Din păcate, veștile bune nu și-au făcut apariția! Din contră! “I-au arătat într-un final băiețeii și i s-a spus că unul dintre ei este în stare gravă. De abia a doua zi, pe 1 octombrie, ni s-a comunicat că unul din îngerașii mei a decedat de fapt la câteva ore după naștere. Adică știau de la început și l-au ținut așa doar de ochii lumii, până când a ajuns vreun responsabil care să decidă ce gogoși să ne vândă. Au urmat momente de groază pe care sincer nu pot să le descriu în cuvinte. Am încercat să salvăm al doilea micuț și, contrar indicațiilor medicilor constănțeni, l-am transferat la București. Vroiam să încerc, vroiam să sper, vroiam să îl salvez, vroiam să mă salvez. Din nefericire, pe 4 octombrie frățiorii s-au întâlnit pe lumea cealaltă, din teama de a nu fi despărțiți”, a conchis femeia. Chiar dacă au trecut doi ani de la tragicul eveniment, Mihaela este în continuare afectată și se chinuie să-și caute dreptatea. “În doi ani, justiția nu a făcut decât să audieze câțiva medici și să îmi aprobe o expertiză care nici până acum nu s-a efectuat. Cum este posibilă o asemenea bătaie de joc?! Nu doresc nimănui să simtă durerea pe care o simt, niciodată nu voi mai fi un om norma. Vă închipuiți ce este în sufletul meu când văd copii sau mămici gravide?! Cel mai rău este când văd băieței gemeni. Nimeni și nimic pe lumea asta va putea să îmi aline durerea sau să îmi umple golul din suflet, o să port durerea ca un tatuaj pe viață în inima mea”, a precizat Mihaela. Întreaga poveste a devenit baza unei petiții inițiată de aceasta prin intermediul căreia dorește să le determine pe alte mămici care au avut parte de experiențe asemănătoare să vorbească. Până acum, peste 200 de persoane s-au declarat solidari și au semnat petiția online.

Diana NEAȚĂ

http://www.petitieonline.com/cazulgemenilordinconstanta