Preotul caterisit Daniel Balaș zice că l-a costat 70.000 de euro ca să devină preot. Video

Fostul preot Daniel Balaș este cunoscut la nivel local pentru dezvăluirile pe care le face de ceva timp, referitoare la perioada în care era preot în județul Constanța. Mai nou, acesta dezvăluie cât l-a costat să devină preot: 70.000 de euro, bani care includ cărțile ”Sfinților Părinți” plagiate, ”Sfântul Ajutor” pentru episcop și altele...

Daniel Balaș

Daniel Balaș a fost suspendat de Arhiepiscopia Tomisului  de la slujire la finalul lunii februarie a anului curent, ca urmare a numeroaselor sesizări cu privire la declarațiile publice ale acestuia. Între timp, tânărul s-a reprofilat și s-a angajat ca șofer de TIR în Anglia, având o legătură foarte strânsă cu oamenii care îl urmăresc pe rețelele de socializare.

”Dădeam lunar 900 de lei pe mâncare, dar nu o putem numi mâncare”

În cel mai nou videoclip postat de acesta, intitulat ”Câți bani am dat ca să ajung Preot”, Daniel dezvălui sumele de bani pe care le-a cheltui te-a lungul timpului în drumul său de a deveni preot. Acesta a declarat că în perioada în care era elev la seminarul teologic din Slobozia, cheltuia lunar câte 900 de lei pe mâncare: ”Dădeam lunar 900 de lei pe mâncare, dar nu o putem numi mâncare. Era ceva de nedescris. Nici în pușcărie nu se dă așa ceva, nici pe front. Nici taică-meu nu dă așa ceva la porcii lui din curte nu dădea așa mâncare. A fost crunt. Pateuri expirate, gândaci în mâncare, păr în mâncare.”

”2.000 de euro m-au costat cadourile sfinților profesori”

Pentru perioada liceului, acesta a declarat că a investit în jur de 2.000 de euro pe an pentru mâncare, întrucât prețul pe lună la cantina era de 900 de lei, plus 2000 de euro cadourile sfinților profesori. ”Încă 2.000 de euro m-au costat cadourile sfinților profesori. La Constanța nici nu vă pot spune de mâncare că nu puteai să o miroși sau să o guști. Am mâncat o dată și am zăcut o săptămână, am văzut moartea cu ochii.”

În mare, acesta a cheltuit în jur de 10.000 de euro pentru a absolvi liceul Teologic. La facultate, acesta susține că a cheltuit în mare în jur de 8.000 de euro pentru taxa de școlarizare, materiale, cărțile Sfinților Părinți...plagiate, și alte cele necesare, plus 2.000 de euro pentru licența: ”Le cumperi cărțile Sfinților Părinți, care sunt plagiate, au dosare penale peste dosare penale. Ei sunt niște plagiator ieftini, și vin la noi și ne vând gogoși și ne bagă cărțile pe care ei nici măcar nu le-au citit, dacă vrem să trecem examenul.”

Majoritatea parohiilor cer și masterat pentru a putea slujii

Fostul preot nu se oprește aici cu dezvăluirile. Multe parohii nu mai acceptă absolvenți cu licență, ci trebuie și masterul făcut, pentru care mai cheltui 3.000 de euro, dar oferi și ”Sfântul Ajutor” episcopului. ”După ce ai cheltuit mai bine de 20.000 de euro, nu ai post vacant. Trebuie să dai niște examene, sau eventual să te duci cu ”Sfântul Ajutor” la episcop. Dacă acesta nu este satisfăcut, este posibil să te trimită într-o parohie unde nu ai nici salariu, nici casă parohială și ai 3 vârstnice în biserică, și începi să supraviețuiești, nici măcar să trăiești. După ce ai pierdut atâția bani, de aici începe hora. Dacă ”miroase bine” ce dai acolo, te duce la oraș cu încă 2-3 pe lângă tine. Când ajungi acolo ești mic, stai printre șerpi.”

Daniel Balaș spune cât de greu este pentru un preot la început de drum, mai ales atunci când taxele încep să vină: ”Când ești la parohie, încep taxele să vină. Pentru lumânări, cruciulițe, pentru Sfântul Seminar... Și de aici încep preoții și trag pe voi. Contribuții, taxe, impozite, ajutoare, icoane pictate, Bobotează, Crăciun. Sunt disperați, pentru că din salariul lor ei plătesc și taxe la stat și impozite, și lumânărar, clopotar, dascăl, de toate.”

70.000 de euro... să te faci preot

În concluzie, acesta spune că pentru a deveni preot trebuie să investești 70.000 de euro: ”70.000 de euro nu mai sunt bani în ziua de azi, și am tot viitorul înainte să îi fac și să le mai pun trei zerouri în spate. Dar niciodată nu voi mai avea timpul pe care l-am avut acolo. Niciodată nu mă voi mai întâlni cu perioada în care ai mei colegi din generală mergeau și se distrau și relaxau, iar eu trebuia să stau la seminar închis, să cânt la slujbe, pentru că așa trebuia. Pentru că acolo doar trebuie și nu se poate face nimic. Dar nu regret nici lucrurile acestea, pentru că m-au făcut omul care sunt azi. Dacă nu trecem prin sistem poate că tânjeam toată viața.”