Prevenția cancerului de col uterin

Ce înseamnă prevenția prin depistarea HPV (papiloma virus) și testul Babeș-Papanicolau? Cancerul de col uterin este un cancer viral, dat de virusul HPV care este transmis în timpul contactului sexual, scrie ziarmedical.ro.

Când ar trebui să participăm la screeningul pentru cancerul de col uterin

Este important să participați la screening pentru cancerul de col de fiecare dată când primiți o invitație sau după ce ați citi materialele de specialitate și puteți citi beneficiile și efectele negative ale screeningului. Majoritatea programelor de screening utilizează testarea citologică prin Papanicolau, dar s-a demonstrat faptul că testarea prin screening HPV a redus mortalitate mult mai puternic decât screening-ul prin Papanicolau, ia unele programe de sănătate din Europa încearcă introducerea acestor acestor sisteme de screening prin HPV.

Testarea se realizează în medie după vârsta de 20 de ani, dar este important de știut vârsta la care pacienta și-a început viața sexuală. Dacă o pacientă și-a început viața sexuală la 15 ani, atunci testarea trebuie începută la doi ani după începutul vieții sexuale, și ulterior odată la trei ani sau la cinci ani în funcție de testare: prin Papanicolau odată la trei ani, prin HPV odată la cinci ani. Limita de vârstă pentru testarea HPV este 60-65 de ani, sau chiar mai târziu dacă pacienta respectivă a avut antecedente de leziuni de col sau alte boli ale colului uterin.

Ce spun studiile internaționale despre screeningul pentru cancerul de col uterin?

În Statele Unite screeningul prin HPV se realizează cu tipizarea tulpinilor 16-18, cele care sunt în proporție de până la 80% în cazurile de cancer uterin. În momentul în care pacienta este testată HPV și este pozitivă pentru tulpinile 16 sau 18, următoarea indicație este de colposcopie. Colposcopia se realizează după o colorație a colului uterin și o examinare cu un microscop. Imediat după colposcopie dacă este necesar se realizează biopsia. Dacă după screeningul HPV sunt diagnosticate alte tulpini se continuă tratamentul cu recoltare citologică. În cazul în care pacientele sunt testate negativ, screeningul se rutină va fi refăcut după cinci ani.

Dacă ați obținut un rezultat normal, de ce trebuie să vă testați din nou?

Este posibil să fi apărut modificări la nivelul colului uterin de la ultimul test de screening. Astfel de modificări pot evolua către boală dacă nu sunt tratate, sau către leziuni precursoare. Foarte rar este posibil ca o pacientă să sufere de un cancer care nu a fost depistat la ultimul test de screening. Dacă observați orice simptom care vă îngrijorează, sângerări în timpul actului sexual sau alte simptome, sângerări neoișnuite după menopauză sau între menstruații trebuie să vă adresați medicului, fără să așteptați următoarea dată de screening.

Care este probabilitatea ca un cancer de col uterin să nu fie depistat la screening?

Nu toate cancerele de col uterin sunt depistate, cu toate acestea screeningul regulat scade probabilitatea de a dezvolta cancer. Aproape toate modificările colului uterin care ar putea evolua către cancerul de col uterin sunt depistate și pot fi tratate la timp. 9 din 1- cazuri de col uterin invaziv pot fi prevenite prin screeningul regulat.

Este posibil să apară cancerul de col uterin după un rezultat negativ la testul screening?

Există un risc de a dezvolta un cancer de col uterin după un rezultat negativ la screening, deși riscul este redus semnificativ. Metoda de screening utilizată, fie testare Papanicolau, fie testare HPV, poate să nu depisteze unele cancere sau modificări care ar putea evolua spre cancer. Screeningul regulat reduce riscul de a dezvolta cancer de col uterin.

Ce se întâmplă în cazul unui rezultat anormal la testul screening?

Aproximativ între 3-10 femei din 100 au un rezultat anormal la screening. Depinde când anume se recoltează testul Papanicolau și condițiile locale dacă permit realizarea acestuia. Vin unele paciente care au secreție. Dacă se recoltează Papanicolau pe o secreție, posibilitatea ca acesta să iasă modificat este în proporție de peste 70%. Bacteriile saprofite din vagin pot să modifice secrețiile de la nivelul colului uterin. Astfel că pot fi efectuate teste suplimentare ce includ repetarea testului de screening și examen ginecologic cu prelevarea unor forme de țesut. Un rezultat anormal la screening poate fi îngrijorător, dar tratamentul leziunilor precanceroase este simplu și aproape în totalitate eficient în prevenirea cancerului de col.

Efectele nocive precum durerile, sângerările sau infecțiile pot apărea în urma efectuării unor teste suplimentare. Aproximativ 1 din 5 femei care au fost supuse la testele suplimentare au acuzat dureri sau sângerări în decurs de câteva săptămâni. Nu toate leziunile precursoare sunt depistate în timpul screeningului și nu toate evoluează către cancer. Dacă nu sunt tratate, nu se poate estima care leziuni se vor vindeca și care leziuni vor evolua către cancer. Este preferabil să se trateze toate leziunile, iclusiv o rană pe col.

Vaccinul anti HPV

Cel mai recent vaccin anti HPV oferă imunitate pentru nouă tulpini care pot să ducă la leziuni precursoare cancerului de col uterin, dar și pentru cele ale cancerului de vagin, vulvă și anus. Este esențial ca femeile să cunoască la ce riscuri se supun dacă vor contacat un virus HPV și de ce vaccinul anti HPV și testele periodice, precum testul Papanicolau, sunt vitale.

Lipsa prevenției prin vaccinarea HPV și prin screening au dus țara noastră pe un loc fruntaș în Europa la mortalitatea și incidența cancerului de col uterin. Este importan să știm că prezența unui virus în organism este mută. O pacientă poate să contacteze o infecție de mai multe ori, dar discutăm despre infecțiile persistente care pot să ducă la leziuni precursoare.

Cine poate să facă vaccinul HPV?

Vaccinarea se realizează înainte de debutul vieții sexuale. În alte țări, programele de screening vaccinează atât băieții cât și fetițele obligatoriu între vârsta de 9-14 ani, cu două doze de vaccin, și cu trei doze de vaccin după 15 ani, ceea ce asigură imunitate de până la 97%. Dacă au depășit acest termen, tinerii pot să mai facă vaccinul până la vârsta de 26-27 de ani, dar rămâne la aprecierea medicului.

Studiile recente relevă faptul că vaccinarea după 27 de ani până la 45 de ani adaugă un beneficiu și oferă o protecție împotriva cancerului. Nu este la fel de mare protecția după debutul vieții sexuale, dar poate asigura o protecție de peste 90%. Bărbații sunt și ei imunizați prin vaccin împotriva eventualelor cancere genitale sau anale. Mai mult, un bărbat activ sexual nu va prelua și nu va transmite către partenera sa viruși și tulpinile de HPV.

Chiar dacă au existat numeroase controverse, aceste vaccinuri sunt sigure și nu pun în pericol viața pacienților. Vaccinul protejează cel mai bine atunci când este făcut în lipsa oricărei tulpini de virus, preferabil înainte de începerea vieții sexuale. Atât pentru femei cât și pentru bărbați, vârsta recomandată pentru vaccinare este de până la 45 de ani, dar eficacitatea scade în cazul preenței unui virus în organism. Cel mai indicat este ca acest vaccin să fie administrat sub supravegherea unei asistente medicale sau a unui medic, fie medicul de familie, fie medicul ginecolog. Acest vaccin ar trebuie administrat în urma unui control ginecologic.

Cel mai cunoscut vaccin anti-HPV este cel tetravalent. După administrarea celor trei doze de vaccin se dezvoltă anticorpi împotriva tulpinilor 16 și 18. În acest moment nu mai există pe piață, fiind înocuit de cel nonavalent, care oferă protecție pentru nouă tulpini cât și pentru leziunile precursoare.

Consultul ginecologic, testul Papanicolau, testul HPV sunt investigații anuale pe care orice femeie responsabilă trebuie să le facă. Sunt principalele mijloacele de protecție contra tipurilor de cancer și leziuni prescursore provocate de infecțiile cu virus papiloma. Vaccinul protejează împotriva a nouă tulpini, însă nu oferă o protecție de 100% împotriva celorlalte 40 de genotipuri HPV. Este important ca pacienții să aibă o viața sexuală responsabilă, prin raport sexual protejat și alegerea responsabilă a partenerilor.