Primar din judeţul Constanţa, dus la sapă de lemn de creditul în franci elveţieni

Administraţiile locale şi creditele la bănci

Marian Iordache

Pentru multe administraţii locale din Europa, aprecierea francului elveţian a determinat o creştere semnificativă a datoriilor care pun o povară pe umerii primarilor. În vara anului trecut, oraşul Chambéry din Franţa a împrumutat aproape şapte milioane de euro, în 2007, pentru 27 de ani, creditul fiind acordat în euro însă prevedea calculul dobânzii în funcţie de evoluţia cursului în jurul pragului de 1,45 CHF/EUR. La începutul anului 2007 cursul euro era de 1,58 de franci, însă zilele trecute, după atingerea parităţii cu ero, nivelul dobânzii anuale a depăşit 25%.

Capitala Austriei, Viena, raporta datorii, la finalul anului trecut, de 1,6 miliarde de euro, acestea fiind majoritate datorită exploziei de zilele trecute cu 250 de milioane de euro. Şi în Germania sunt probleme. Oraşul Essen raporta datorii 3,3 miliarde de euro la sfârşitul anului 2013, din care 375 de milioane de euro reprezenta echivalentul unui credit în franci elveţieni, însă acestea au ajuns la 450 de milioane de euro ca urmare a balamucului produs de francul elveţian. În România, veştile sunt mai îmbucurătoare. Numărul românilor care au contractat astfel de credite, comparativ cu alte ţări, precum Polonia, care se scaldă într-un adevărat dezastru, este redus. 75.000 de familii au contractat credite în CHF cu ipotecă, fără ipotecă vorbindu-se de un număr de 220.000. Administraţiile locale, cel puţin în Constanţa, s-au ferit „ca dracul de tămâie” de CHF.

„Greaua moştenire” vine în lei şi euro

La Mangalia, primarul Cristian Radu nu are de-a face cu credite contractate de administraţie în CHF. În schimb, duce pe umeri datoriile foştilor primari, în euro. „Astăzi, nu avem în franci elveţieni, cu siguranţă, dar nu ştiu acum 10 ani ce a fost. Când am preluat, nu aveam de achitat vreo rată la vreo bancă în franci elveţieni. Avem în euro. Creditele nu sunt făcute de mine, sunt de foştii primari, atâta timp cât nu suntem în faliment ratele sunt suportabile. Poate unele dintre ele nu trebuiau făcute… Deocamdată, sunt suportabile, nu intrăm în faliment”, a spus Cristian Radu, pentru Replica. Nici la Cernavodă nu s-a apelat la CHF. Nici primăria şi nici cetăţenii nu s-au înghesuit. Potrivit primarului Gheorghe Hânsă, sub zece persoane au astfel de credite. „Niciodată! Avem două credite, dar sunt în lei şi, mă rog, sper să le returnăm. Ratele sunt departe de maximul acceptat din venituri, din 30%, noi suntem pe la 11-12%. Pe aici, sunt puţine persoane, din câte ştiu eu de la bănci sunt până în zece persoane”, ne-a spus Hânsă. La Hârşova, ca la nebuni. Primarul Tudor Nădrag susţine că fostul primar a contractat un credit, însă perioada de graţie i-a permis să îşi ducă liniştit ultimul an de mandat, iar Nădrag a primit botezul prin programul „prima rată”. „A avut grijă să contracteze predecesorul meu şi eu o să le plătesc. A contractat în lei, de la două bănci. A luat credite în 2007 cu termen de graţie un an şi prima rată, în 2008, am plătit-o eu şi, de atunci până acum, am plătit circa 40 şi ceva de miliarde de lei vechi. 70-80.000 lei pe lună. E pe 15 ani, mai plătesc şi urmaşii mei”, ne-a spus Nădrag. De departe, în cea mai dificilă situaţie se scaldă primarul de la Medgidia, Marian Iordache, care a contractat în nume personal credite în franci elveţieni. Pentru că avea nevoie de un imobil, Iordache s-a lăsat sedus de mirajul CHF, iar acum apelează la instanţe. Potrivit primarului de la Medgidia, în cea mai mare parte, salariul se duce pe rată. „Şi eu sunt printre ei! Ce suportabil? Iau 3.600 lei salariul net şi 2.100 trebuie să-i dau la rată! Vă daţi seama cât e de suportabil, e groaznic! Când am luat creditul, CHF era 1,9 lei şi acum a ajuns să fie 4,4 lei şi eu n-am văzut de la bancă CHF, nu mi-a dat să plătesc omului în CHF, mi-a făcut conversia şi mi-a dat lei la momentul creditului. Nu erau accesibile alte credite pentru casă, la doi copii, care trebuie să locuiască şi ei undeva şi am cumpărat un apartament în rate. Până în 2028 am rată. Am acţionat deja în instanţă, dar nu ştiu ce şanse sunt. Un avocat din Bucureşti a lansat o chestiune interesantă la un moment dat cu aceste credite, să găsim o soluţie de conversie a lor în lei sau o formulă corectă şi aşteptăm să se pronunţe într-un fel instanţa. Suntem foarte mulţi”, ne-a spus Iordache. La fel ca la Hârşova, Medgidia are credite în lei, însă, culmea, primăria se descurcă mai bine ca primarul în privinţa achitării ratelor. „Nu avem în CHF, din fericire şi nu vom face credite în valută. Nu avem în valută, ci numai în lei. Mai avem până în 2016, două şi unul mai lung, până în 2030. Rata nu este foarte mare, undeva la 40.000 lei, dar dobânda e 90.000 lei”, a concluzionat Iordache, pentru Replica.

Marius Florian VASILE