Primarii Constanței, de la începuturi până în prezent

File de istorie

Constanța este unul din cele mai vechi orașe ale României, și orașul cunoscut pentru numeroasele transformări prin care a trecut de-alungul timpului, parte din ele datorate sutelor de ani de stăpânire otomană. Pe locul actualei peninsule se formase în 657 î.Hr. , o colonie greacă numită Tomis. Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. și redenumită de împăratul Constantin cel Mare, „Constantiana”, după sora acestuia.Ulterior, Constanța a suferit un declin sub conducerea otomană. Localitatea a redevenit oraș după construirea căii ferate Cernavodă-Constanța și a portului,în timpul domniei lui Carol, în 1865. După Războiul de Independență (1877-1878), când Dobrogea a fost reintegrată la patria mamă, Constanța s-a dezvoltat continuu, fiind cunoscută drept principalul oraș port al țării.

Există și o legendă a cetății Tomis, țesută în jurul unei bucăți de lână de aur a unui berbec, deținută de un rege care trăia la răsărit de țara noastră. Nu erau puțini cei care râvneau la această lână, însă doar un singur viteaz, Iason, un tânăr grec, s-a încumetat să facă tot posibilul pentru a ajunge în posesia ei. Potrivit legendei, acesta a trecut prin numeroase încercări impuse de rege și le-a trecut cu brio, însă acesta a refuzat să-i dea lâna de aur.

Atunci Medeea a adormit balaurul care păzea lâna, iar Iason l-a omorât și a luat-o. Temându-se de mânia tatălui lor, Medeea și fratele ei au fugit împreună cu Iason, într-o corabie pe Marea Neagră. Regele însă a pornit după ei cu numeroase corăbii. Pentru a scăpa de cei care-i urmăreau, Medeea i-a spus lui Iason să-l taie în bucăți pe fratele ei și să-l arunce peste bord. Văzând asta, regele, îndurerat, i-a lăsat să plece și a îngropat rămășițele fiului său pe țărmul din apropiere. În acel loc ar fi fost întemeiată cetatea Tomis.

Orașul Constanța a avut numeroși conducători de-a lungul timpului. La 12 decembrie 1878 s-a constituit primul Consiliu Comunal, denumit astăzi Consiliu Local, și s-a ales și primul primar al vremii, respectiv Antonio A. Alexandridi, care a ocupat această funcție din decembrie 1878, până în august 1880.

Acestuia i-au urmat: Panait Holban ( septembrie 1880- aprilie 1882); Antonio A. Alexandridi ( aprilie 1882- februarie 1883); Panait Holban (februarie 1883- februarie 1886); Mihail Coiciu (decembrie 1886- septembrie 1888); Panait Holban ( octombrie 1888- august 1891); Mihail Coiciu (august 1891- decembrie 1891); Alexandru Belcik (decembrie 1891- aprilie 1892); Mihail Coiciu (aprilie 1892- iunie 1897); Eugen Schina (iunie 1897- decembrie 1899); Ion Bănescu (ianuarie 1900- iunie 1900); Mihai Polizu- Micșunești (iunie 1900- septembrie 1901); Christea Georgescu (septembrie 1901- noiembrie 1901); Pandele Tărușanu (noiembrie 1901- februarie 1902); Christea Georgescu (februarie 1902- septembrie 1904); George Benderly (septembrie 1904- decembrie 1904); Panait Holban (decembrie 1904- februarie 1905); Ion Bănescu (februarie 1905- aprilie 1907); Christea Georgescu (aprilie 1907-mai 1908); Virgil P. Andronescu (mai 1908- august 1908); George Boteanu (august 1908-martie 1910); Mihail Coiciu (martie 1910- iulie 1910); Virgil P. Andronescu (iulie 1910- nov 1910); Ioan N. Roman (noiembrie 1910- dec 1910); Titus Cănănău (decembrie 1910- octombrie 1912); Mircea Solacolu (noiembrie 1912- august 1913); Virgil P. Andronescu ( august 1913- oct 1916; decembrie 1918- ian 1920). Perioada din 1916 până în 1918 a fost marcată de o administrație germano- bulgară, timp în care autoritățile române s-au retras în Moldova, la Iași. Apoi, după Andronescu au urmat edilii: Nicolae N. Botez (ianuarie 1920- martie 1920); Mihail Turbatu (martie 1920- iunie 1920); Eustație Sachelarie (iunie 1920- aprilie 1921); Traian Constantinescu (aprilie 1921- noiembrie 1921); Ion Teodorescu Valahu (noiembrie 1921- ianuarie 1922); Ion Mărășescu (ianuarie 1922); Virgil P. Andronescu (ianuarie 1922-noiembrie 1925); Nicolae Mărgărint (noiembrie 1925- aprilie 1926); Ion Bentoiu (septembrie 1926- iunie 1927); Nicolae Mărgărint (septembrie 1927- noiembrie 1928) ;Francisc Sachetti (noiembrie 1928- octombrie 1929); Gheorghe S. Popescu (octombrie 1929- iulie 1931); Ion Teodorescu- Valahu (august 1931- iunie 1932); Victor Fiacescu (iunie 1932- decembrie 1932); Gheorghe S. Popescu (decembrie 1932- decembrie 1933); Nicolae Mărgărint (decembrie 1933- martie 1934); Horia P. Grigorescu (martie 1934- decembrie 1937); Constantin Florescu (ianuarie 1938- septembrie 1938); Teodor Nicolau (septembrie 1938- iunie 1940); Horia P. Grigorescu (iulie 1940- septembrie 1940); Puiu Traian (septembrie 1940- ianuarie 1941); Ion Bentoiu (ianuarie 1941); Nicolae Rădulescu-Dobrogea (februarie 1941- septembrie 1941); Nicolae Oprescu (septembrie 1941- septembrie 1944); Dumitru Voicu (septembrie 1944- noiembrie 1944); Alexandru Șteflea (noiembrie 1944- februarie 1945); Ion Popescu (februarie 1945- decembrie 1946); Gheorghe Olteanu (ianuarie 1947- iulie 1950); Ilie Nicolae (iulie 1950- decembrie 1950) ;Gheorghe Radnev (decembrie 1950- ianuarie 1954); Tudose Vasiliu (ianuarie 1954- decembrie 1955); Marin Stancu (decembrie 1955- ianuarie 1959) ;Tudose Vasiliu (ianuarie 1959- ianuarie 1961); Petre Nicolae (ianuarie 1961- noiembrie 1974); Gheorghe Trandafir (noiembrie 1974- octombrie 1979); Gehorghe Fota (octombrie 1979- octombrie 1984); Gheorghe Marinică (octombrie 1984 -decembrie 1989); Radu Marian (ianuarie 1990); Călin Marinescu (februarie 1990- august 1990); Adrian Manole (-august 1990- septembrie 1991); Tudor Baltă (septembrie 1991- februarie 1992); Cornel Neagoe (martie 1992- iunie 1996); Gheorghe Mihăeși (iunie 1996- iunie 2000); Radu Ștefan Mazăre (iunie 2000- aprilie 2015).

Mare parte din cei care au ocupat funcția de primar în Constanța, au condus timp de câteva luni, un an, 2, 3, și rareori mai mult timp. Mulți edili nu își duceau mandatul până la capăt. De asemenea, au fost primari care erau doar împuterniciți de Comisia Interimară a Constanței. Însă acest lucru ține de evoluția legii electorale de-a lungul anilor. Printre primarii care au condus urbea de la malul mării un timp mai îndelungat se numără: Panait Holban-3 ani, Gheorghe Radnev- 4 ani, Marin Stancu- 4 ani, Gheorghe Mihăeși- 4 ani.

Dacă aceștia au avut un mandat obișnuit de 4 ani, de-a lungul timpului au existat și câțiva edili care au mai condus încă 12 luni: Mihail Coiciu, Gheorghe Fota, Gheorghe Marinică. Dar singurul care a avut un mandat aproape la fel de lung ca cel al lui Mazăre a fost Petre Nicolae, care a condus Constanța timp de 10 ani. Iar „recordul” stabilit de Radu Ștefan Mazăre de 15 ani, încă nu a fost doborât. Rămâne de văzut ce scor va obține succesorul său la alegerile locale, respectiv Decebal Făgădău, viceprimarul cu atribuții de primar.

Vezi şi:

http://www.replicaonline.ro/cine-a-condus-localitatea-ovidiu-din-1910-si-pana-in-prezent-258109/

Geanina DRĂGOI