Primarii constanteni ar da siturile Natura 2000 pe eoliene

Ariile de protectie speciala, "ochite" de rechinii imobiliari

Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de păsări sălbatice, incluse în reţeaua Natura 2000, riscă să ajungă ţinta rechinilor imobiliari. Din dorinţa unor "baroni" locali, zonele protejate ar putea adăposti, pe viitor, diverse construcţii, dacă Parlamentul va aproba legea în acest sens. Legea ar contraveni însă regulamentelor UE, iar România ar putea fi sancţionată dur. Deşi deblocarea construcţiilor în aceste zone reprezintă un "atentat" la ariile protejate, primarii din judeţul Constanţa deja îşi fac planuri şi susţin că ar fi bucuroşi dacă legea va fi adoptată întrucât, spun ei, investitorii sunt interesaţi să construiască eoliene şi în acest fel vor încasa bani la bugetul local.

"Sit Natura 2000 cuprinde şi terenuri care chiar nu trebuiau să fie incluse ca arii de protecţie specială pentru păsări. Nu ştim cine a făcut acest demers. Ne-am trezit şi noi peste noapte că terenurile agricole sunt protejate de Sit Natura 2000. Zonele Casian-Cheia, reprezentând 2000 de hectare, şi Cheia-Pantelimon, reprezentând 1000 de hectare, sunt prinse în Sit Natura 2000, dar acolo sunt doar terenuri arabile şi nu înţelegem pe ce criterii au fost incluse în această categorie. Sunt terenuri arabile, se lucrează cu tractoarele şi oamenii ar vrea să le vândă investitorilor care vor să ridice eoliene în zonă. Toată lumea ocoleşte acele zone din cauza faptului că sunt prinse în Sit Natura 2000. Practic, au fost desenate pe hartă şi atâta tot şi nu vedem rostul acestei restricţii. Dacă s-ar renunţa la denumirea de Sit Natura 2000 investitorii ar fi interesaţi de respectivele terenuri arabile", a declarat, pentru "Replica", Gabriela Iacobici, primarul localităţii Grădina.

Primarii reclamă că terenurile agricole au fost prinse în Natura 2000

La Sinoie 80% din terenurile arabile sunt declarate situri de importanţă comunitară, susţine, la rândul său, şi primarul localităţii Mihai Viteazu, Gheorghe Grameni. "Oamenii sunt nemulţumiţi. S-au trezit că terenurile sunt incluse în Sit Natura 2000 şi au de suferit. Sunt proprietari pe terenuri degeaba. Toate culturile de rapiţă sunt distruse de lebede şi gâşte, iar porumbul de porcii mistreţi, şi statul nu ne despăgubeşte. În ianuarie a.c. am făcut un demers la Ministerul Agriculturii şi la Direcţia Agricolă din Constanţa şi nu am primit nici un răspuns. Peste 100 de hectare de rapiţă de la Sinoie în acest an au fost distruse de lebede. Le gonin degeaba. Pe cei de la Rezervaţia Delta Dunării nu-i interesează de problemele noastre, dar dacă am împuşca o lebădă, ne-ar face dosar imediat. Nici firmele de asigurări nu vor să-i despăgubească pe localnici", susţine primarul localităţii Mihai Viteazu, Gheorghe Grameni.

"La Sinoie şi Mihai Viteazu s-ar putea realiza un parc eolian de 400 de turbine"

Edilul spune că terenurile de la Sinoie au intrat în vizorul afaceriştilor de multă vreme. "Dacă cele 7800 de hectare de teren arabil de la Sinoie şi cele 3800 de hectare de teren arabil de la Mihai Viteazu nu ar mai fi incluse în categoria de Sit Natura 2000, în secunda doi am fi asaltaţi de investitori. Comuna ar avea de câştigat. Numai din eliberarea autorizaţiilor de construcţie pentru montarea eolienilor am încasa zeci de miliarde. La Sinoie şi Mihai Viteazu s-ar putea realiza un parc eolian de 400 de turbine. Singura problemă însă o reprezintă faptul că nu avem cadru legal de impozitare a eolienilor. Dacă aş lua impozit pe turbine în primărie mi-ar intra anual 15 miliarde. Am reuşi să depăşim criza şi nu am mai fi nevoiţi să ne chinuim din lipsă de fonduri. Dacă o firmă declară o investiţie de 500.000 euro, pentru emiterea autorizaţiei de construcţie primăria percepe 1% din valoarea totală a investiţiei. În toată Dobrogea se montează eoliene şi vreau să-i aduc la cunoştinţă preşedintelui Organizaţiei PNL Constanţa, Gheorghe Dragomir, nemulţumirile noastre şi în urma unor demersuri poate vom reuşi să încasăm impozit pentru că venitul acestor firme este extrem de mare", susţine Grameni. Menţionăm că pe teritoriul administrativ al judeţului Constanţa, prin Ordinul 776/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, 20 de zone au fost declarate situri de importanţă comunitară: Canalele Dunării (Aliman, Cernavodă, Crucea, Ghindăreşti, Ostrov etc.), Dealul Alah Bair (Crucea), Delta Dunării (Corbu, Istria, Mihai Viteazu, Săcele), Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa (Adamclisi, Aliman, Cobadin, Deleni, Dobromir), Dunele marine de la Agigea, Fîntîniţa Murfatlar, Izvoarele sulfuroase de la Mangalia, Mlaştina Hergheliei - Obanul Mare şi Peştera Movilei, Pădurea Esechioi - Lacul Bugeac, Peştera Limanu, Podişul Nord Dobrogean, Recifii Jurasici Cheia, Vama veche - 2 Mai, Zona marină de la Capul Tuzla. Facem precizarea că prin scoaterea din circuitul silvic sau agricol a terenurilor din ariile protejate s-ar ajunge la distrugerea ecosistemului şi asta pentru că amendamentele care s-au adus proiectului de lege prevăd, printre altele, posibilitatea derulării unor "activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv în parte, conforme planurilor de urbanism legal aprobate".