Primul spital din România construit de la zero de stat ar putea să nu mai funcționeze
Primul spital din România construit de la zero de stat ar putea să nu mai funcționeze
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPrimul spital din România construit de la zero de stat este la un pas de a se afla în imposibilitatea de a mai funcționa, din cauza lipsei banilor. Este vorba de Spitalul Orășenesc Mioveni. Epidemia de coronavirus a venit exact în perioada în care conducerea spitalului trebuia să facă angajări și să renegocieze contractul cu Casa de Sănătate, dar totul s-a blocat, iar acum autoritățile locale spun că nu o să mai aibă bani de finanțare pentru mult timp. La „Pacient în România” vedem povestea unui spital nou, care ar trebui să deservească aproape 150.000 de oameni.
Spitalul Mioveni a fost inaugurat anul trecut, iar construcția lui a durat trei ani și jumătate și a costat 68 de milioane de euro. La începutul acestui an conducerea spitalului a început procedurile pentru darea în funcțiune a spitalului la capacitate maximă, dar a venit epidemia de coronavirus și totul a fost amânat, iar problemele de funcționare sunt acum disperate. Horia Trăilă, manager spital: „Contractul cu Casa este încă la nivelul anului trecut. Noi, în momentul în care doar începusem activitatea, așteptam cu îngrijorare intrarea în contract în acest an, în primăvară. Ne-a dat peste cap pandemia.” Reporter: „Există riscul ca activitatea acestui spital nou să fie blocată?” Horia Trăilă, manager spital: „Există un risc, pentru că în momentul de față avem un număr mic de paturi în contract cu Casa. Era numărul de paturi existent la spitalul vechi, care era un spital cu 139 de paturi, din care 114 în contract cu Casa, ori acum avem 250.” Concursurile de angajare au fost anulate în perioada epidemiei Spitalul are 23 de secții, dar sunt deschise numai nouă. Concursurile de angajare au fost anulate în perioada epidemiei. Ion Georgescu, primarul orașului Mioveni: „Eram în perioada de concurs, care s-a anulat din cauza stării de urgenţă. Practic, noi nu am deschis nici 50% din capacitatea spitalului. Sunt foarte multe secții noi. De exemplu, cardiologia. Din cele noi, am deschis chirurgia, maternitatea, neonatologia.” Horia Trăilă, manager spital: „Situația e disperată. Primarul zicea că s-ar putea să nu mai fie bani. Bineînțeles, medicina e scumpă, iar mai ales medicina de boli infecţioase și terapie intensivă e foarte scumpă. Cheltuielile pe care le-am avut au fost cu multe zerouri.” Ion Georgescu, primar: „Salarizarea s-a majorat în 2019 și 2020. Nu poți suporta. Prin legea sănătății, salarizarea trebuie să o asigure Casa de Asigurări. Primăria asigură tot, fără salarizare. Nu puteam să-i las să moară.”
Medicii sunt dezamăgiți de situația în care se află spitalul Medicii sunt și ei dezamăgiți de situația în care se află spitalul. Ruxandra Șain a plecat de la un spital din București, în urmă cu două luni , pentru a se angaja la Mioveni. Ruxandra Șain, asistent coordonator al secției ATI: „Partea financiară ne blochează activitatea, nemaiexistând posibilitatea achiziționării materialelor cu care să lucrăm la patul pacientului. Achizițiile merg destul de greu din punctul acesta de vedere, se ivesc întârzieri în achiziția materialelor necesare. Neavând cu ce să achiziționezi, nu poți să desfășori activitatea la patul pacientului, să faci tratamente. Nu credeam că se întâmplă. Vedeam ca pe o instituție care nu are această problemă, dar s-a dovedit că nu există resursele.”
Marius Cătălin Ilie, medic specialist chirurgie vasculară: „E frustrant să ai un pacient în față, să ai cunoștințele necesare să-l ajuți și să nu ai banii necesari. E greu să le explici, pentru că nu e vina lor. Încercăm să improvizăm, să ne descurcăm, dar n-o să țină la infinit. Fiind un spital la început mai e nevoie de investiții pe partea de instrumentar. Spitalul nou este acum aproape gol. Nu are pacienți, dar nici personal suficient n-ar fi care să-i trateze. Până acum am avut 10 pacienți pe vascular. A fost o perioadă grea, având în vedere că pe secția mea abia începusem activitatea. Pacienții s-au rărit semnificativ. Am luptat, am fost împreună, am încercat să facem front comun, să luptăm cu această pandemie.” Adela Șerbănescu, director medical: „Simt foarte mult problemele de personal. S-a tot vorbit de probleme financiare. Cea mai importantă problemă e resursa umană. S-au organizat concursuri, dar cu starea de urgență au fost suspendate și au rămas foarte puțini. Ne lipsesc medici pe specialități foarte importante, anestezie și terapie intensivă, fără de care tot ce înseamnă secție de chirurgie face foarte dificil sau spre imposibil.”
Pe lângă toate aceste probleme, spitalul a mai avut de trecut peste o provocare. Autoritățile au decis la începutul pandemiei să trateze pacienți cu Covid-19. Cadrele medicale au refuzat la început, unii medici chiar și- au dat demisia, dar până la urmă au acceptat provocarea și, deși spitalul nu avea secție de boli infecțioase, într-o săptămână a fost construită, într-o clădire de lângă spitalul nou. Autoritățile din Mioveni au apelat la ministrul Sănătății Reporter: „E un spital macinat de Covid, la propriu?” Horia Trăilă, manager: „E măcinat personalul și toți cei care am muncit asigurând suport pentru cei în față. Suntem foarte obosiți. Nu am avut weekend-uri, Paște, 1 Mai. S-a stat mai mult de 12 ore pe zi. Am pierdut singurul anestezist. S-a speriat.” Marius Cătălin Ilie, medic specialist chirurgie cardiovasculară: „Cred că toți am fost speriați. Nu pot acuza pe nimeni că a plecat. Fiecare decide. Au fost colegi care s-au retras sau s-au dus în alte părți, unde a fost nevoie de ei.” Pentru menținerea pe linia de plutire a spitalului, autoritățile din Mioveni au apelat la ministrul Sănătății, după ce spun că de la nivel județean nu au primit sprijin. Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății: „Am vrut să văd la fața locului acest spital, o construcție deosebită, cu dotare deosebită și în următoarea perioadă voi face o analiză în vederea dării acestui spital în folosul argeșenilor ”, conform digi24.ro .
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News