Prin ce calvar trece o constănţeancă, după ce a luat "un credit avantajos" - vezi documente

Românii, victimele sigure ale ţeparilor denumiţi instituţii financiare

Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că instituţii financiare care au depăşit cu mult limita legii îşi fac libere de cap, atât în mediul virtual, cât şi în cel personal, având foarte puţin până când intră în casă, peste potenţialul client. Provident sau Cetelem se numără printre vestiţii cămătari ai patriei, care "iau ochii" cu fel de fel de oferte şi reclame cu clienţi satisfăcuţi, mascând intenţionat comisioanele exorbitante şi modalitatea rudimentară, dar eficientă, de sărăcire sistematizată. După modelul celor prezentanţi mai sus, o mulţime de alte astfel de "instituţii financiare" răsar ca "ciupercile după ploaie" în municipiul Constanţa.

Mânaţi de nevoia urgentă de bani şi cu speranţa că nu poate fi mai rău din punct de vedere financiar decât este deja, mulţi cetăţeni cad în plasa noii forme de cămătărie, în contextul în care practica este condamnată în România doar pe hârtie. Sustragerea pe cale legală a economiilor sau veniturilor cetăţenilor a devenit o cruntă realitate şi mulţi ar spera să fie mai degrabă tâlhăriţi pe stradă, în plină zi, decât să apeleze la un "credit urgent", pentru că ar avea mai puţin de pierdut. Este şi cazul Violetei Dănescu, o constănţeancă în vârstă de 56 de ani. Dănescu a contractat în luna noiembrie a anului trecut în împrumut la S.C. Legal Credit IFN S.A., din Constanţa. Suma de 2.000 de lei s-a transformat brusc în colosala cifră 5.700 de lei şi... în creştere! Printr-o inginerie financiară greu de imaginat într-o societate care se consideră europeană, firma creditoare reuşeşte prin cabinete de executori judecătoreşti să poprească salarii şi să determine clienţii să achite lunar o mulţime de taxe, fără ca creditul să fie rambursat! Dănescu, la momentul încheierii acordului, a avut şi un girant. La scurt timp, din motive de sănătate, a fost nevoită să îşi înainteze demisia de la locul de muncă. Plata a rămas pe umerii girantului, însă, de bună credinţă, Dănescu achita lunar girantului suma care trebuia să ajungă la instituţia financiară cu nume ironic, Legal Credit IFN. În luna martie, girantul a primit o decizie de la angajator, prin care era anunţat că i se va opri din salariu o cotă parte, pentru achitarea unor taxe. Povestea completă şi şocantă a relatat-o chiar Dănescu: "Pe 22 noiembrie, anul trecut, am contractat un împrumut la SC Legal Credit IFN SA, din Constanţa. Un credit de 2.000 de lei, achitabil cu rată de 200 de lei, lunar. Există şi un girant, colega mea R.G. Din motive de sănătate a trebuit să îmi dau demisia de la locul meu de muncă, la scurt timp după contractarea creditului. Am achitat o rată, în decembrie şi, după aceea, nu am reuşit să îmi găsesc alt loc de muncă. În martie, colega mea, R.G., a fost sesizată că va trebui să achite dânsa ratele în locul meu şi există o decizie de la locul de muncă, din 25 aprilie, prin care este înştiinţată că i se vor imputa sumele pe care trebuia să le achit eu şi se va face o poprire de 211 de lei, lunar. Eu, la rândul meu, am primit o înştiinţare de la executorul judecătoresc, Bogdan Ionică, prin care aflu că datorez către Legal Credit IFN suma de 4.073 de lei, compusă din 1.916 de lei, plus 407 de lei, dobânda lunară de 6%, calculată de pe 22 noiembrie 2012, până pe 12 aprilie a.c., plus 977 de lei, penalităţi în cuantum de 0,5% pe zi, întârziere calcule, plus alte taxe solicitate până la data efectivă a plăţii, care poate fi şi peste zece ani, la felul în care merg sumele, plus 771 de lei, cheltuieli de executare". "Vineri, 6 decembrie, am fost înştiinţată telefonic de G.R. că a sunat la Legal Credit IFN şi a întrebat ce sumă mai este de plată şi i s-a răspuns 5.700 de lei. Am întrebat, cum domnule această sumă? Pentru că, începând din luna mai a.c., în fiecare lună, aşa cum se vede şi pe statele de plată, i s-a reţinut lui G.R. suma de 211 de lei, lunar, sumă pe care eu i-am restituit-o ei în fiecare lună. Acum, suntem în imposibilitatea de a achita. Dar, nu asta este interesant, ci suma astronomică de 5.700 de lei. Ni s-a răspuns că, până acum, au fost achitate doar serviciile executorul judecătoresc, că abia acum începem să achităm taxele de la judecătorie, care sunt şi ele în jur de 800 de lei şi abia, probabil, începând cu luna aprilie 2014, vom începe să achităm şi societăţii Legal Credit IFN suma de 211 de lei şi, evident, la vremea aceea nu vom mai avea de restituit 5.700 de lei, ci probabil vor vorbim de 9.700 de lei sau Dumnezeu mai ştie cât. Singura soluţie, ar fi să cadă din cer suma de 5.700 de lei şi să achităm integral. Dar, asta dacă se poate, ieri! Pentru că azi nu se ştie ce sumă mai este", a menţionat Dănescu, pentru "Replica".

Clauze abuzive

În situaţia de faţă, vorbim de un caz de clauze abuzive, întâlnite atât la diverse instituţii financiare cu "credite rapide", cât şi la băncile cu care se "ţin de mână" pe holurile tribunalelor, din cauza abuzurilor din contractele de creditare: "Un client care nu are cunoştinţe de specialitate, de disperare, ia un împrumut, sperând că nu i se va întâmpla nimic rău. Când am semnat, ei au spus doar de penalităţi pentru întârziere. Nu ni s-a explicat nici sume, nimic. Mi s-a zis că se vor aplica doar penalităţi dacă nu mai pot achita. Nu mi s-a zis că penalităţile sunt de 200, 300, 500, câte or fi. Ca orice bancă, mi s-a zis verbal că sunt penalităţi, dar nu mi s-a zis şi că sunt catastrofale. Ei nu mai discută acum cu mine, ci cu G.R., pentru că, săraca fată, e singura care are un serviciu şi căreia pot să-i smulgă banii. Eu puteam să nu mai restitui banii lui G.R., dar nu sunt o nemernică şi am făcut tot posibilul să restitui lunar banii femeii, că nu are nici o vină. Mie mi s-a întâmplat o nenorocire şi asta este. Deci, nu e vorba că nu vrem să achităm. Salariul va fi poprit în continuare, până în primăvara anului viitor şi nu va fi acoperit nici un leu din rata creditului! Ei nu au dat alte detalii la semnare, că vor apela la executare şi-au rezervat acest drept. Nu mi s-a spus de executare în caz de neplată. Am depus o sesizare electronică marţi (3 decembrie - n.r.), la Protecţia Consumatorului, având în vedere această suma de care mi-a vorbit G.R. Eu încerc să cred că în primăvara anului viitor ajungem la o sută de milioane de lei vechi de plată", a concluzionat Dănescu, pentru "Replica".

Cum îşi recuperează constănţenii banii, dând alţi bani!

Crearea noului Tribunal Comercial la Bucureşti, special destinat proceselor pe clauze abuzive, va da serioase bătăi de cap locuitorilor din provincie. Fie că eşti un păcălit din Iaşi, Satu-Mare, Craiova sau Constanţa, musai trebuie să vizitezi Bucureştiul, ca să-ţi recuperezi banii pe care instituţiile de creditare au ştiu să şi-i atribuie prin diverse articolaşe şi prevederi, ascunse cu măiestrie în contractele semnate de clienţii cărora li s-a făcut "capul mare" pe la ghişee. Mai mult, secţiile comerciale ale tribunalelor la nivel naţional vor face doar act de prezenţă, iar îngrădirea liberului acces la justiţie va deveni o certitudine, într-o ţară care trâmbiţează statul de drept. Prin urmare, un constănţean ar trebui să se gândească de două ori dacă merită efortul de a-şi recupera banii. Balanţa se înclină defavorabil, când adăugăm transportul dus-întors până în Capitală, cazarea şi alţi bani de cheltuială pentru momentele de aşteptare pe holurile tribunalului. Toate acestea, doar pentru o înfăţişare. Evident, vor fi mai multe. Tribunalul Comercial, aşa cum a fost el stipulat la începutul acestui an prin modificarea şi completarea Legii 304/2004, privind organizarea judiciară, menit să judece toate divergenţele comerciale, încă nu există în mod fizic. Prin urmare, procesele actuale se judecă la Curtea de Apel. Mai mult, clienţii se pot bucura pentru moment, întrucât pot acţiona încă în instanţă băncile la instanţele abilitate, până când tribunalul special va fi efectiv înfiinţat.

Ce spune ANPC

Adoptarea, de la 1 octombrie, a prevederilor legii 193/2000, care fac posibilă eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele preformulate este binevenită pentru consumatorii care se plâng de faptul că pierd bani pe bandă rulantă, printr-un sistem de inginerie cămătărească. De la 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor care îndeplinesc anumite condiţii de reprezentativitate pot să acţioneze în instanţă pentru eliminarea din contracte a clauzelor abuzive. ANPC avertizează consumatorii să fie atenţi la actele adiţionale din contracte şi îndeamnă publicul să solicite informaţii suplimentare dacă nu înţeleg condiţiile impuse sau sugerate: "Dacă nu sunt lămuriţi pe deplin asupra formulărilor şi termenilor folosiţi în actele adiţionale, consumatorii sunt rugaţi să se adreseze ANPC sau comisariatelor regionale sau judeţene pentru a primi informaţii şi îndrumări de la personalul specializat", se arată în comunicatul ANPC. Potrivit ANPC, banca nu poate modifica unilateral contractul de credit, iar, pentru actul adiţional, nu există obligaţia de a fi semnat pe loc. De asemenea, ANPC recomandă populaţiei să sesizeze autoritatea, în privinţa posibilelor clauze abuzive, atât în contractele de creditare, cât şi în cele de telefonie fixă sau mobilă, cablu TV, asigurări sau alte utilităţi.

Marius Florian VASILE