Producătorii din Constanţa îşi vând legumele şi fructele la mânăstiri, fiindcă în pieţe n-au loc

Ce alternative le oferă senatorul Moga

Cu toţii dorim să mâncăm fructe şi legume româneşti. Din păcate, produsele despre care multe persoane declară că au o savoare aparte, se găsesc tot mai greu pe tarabe. Care este motivul? Foarte simplu. Producătorii sunt împiedicaţi să-şi aşeze recolta pe taraba din piaţă. Aşa că unii preferă să vândă local, lângă mânăstiri sau chiar pe străzi. Cine este de vină pentru această situaţie? Cred că ne-am săturat cu toţii să arătăm cu degetul spre cei vinovaţi, să ni se dea dreptate, iar problema să nu fie rezolvată sau în cel mai rău caz, muşamalizată. Problema produselor româneşti din judeţ au ajuns şi la urechile senatorului PSD Nicolae Moga, care a încercat să ofere oamenilor cele mai concrete şi urgente soluţii. Producătorii au fost plăcut surprinşi să-l audă pe Nicolae Moga îndrumându-i spre târguri sau pavilioane expoziţionale, pentru a nu mai fi nevoiţi să-şi vândă produsele pe stradă. "Nicuşor Constantinescu (preşedintele CJC -n.r.) şi cu mine suntem doi oameni care sprijinim producătorii, că nu mai vrem sa mai mâncăm de la Metro, vrem să mâncăm merele dumitale şi legumele care le faci în curte. Eu o să te sun, să-ţi trimit serele, vin nişte băieţi şi le montează. Îţi dau toate instrumentele ca dumneata să faci produse. Semnezi un proces verbal că ai primit serele, faci legumele şi fructele, le vinzi, dar semnezi procesul verbal. Noi am dat până acum 50.000 de sere, dar selectăm şi noi producătorii", a declarat senatorul Nicolae Moga, în discuţia acestuia cu un producător. O altă soluţie oferită de Moga: "La Pavilionul Expoziţional te duci şi te înscrii, nu plăteşti nici o taxă, iar pentru ce ai dumneata aici, mere, pere, sunt trei târguri, unde totul va fi separat. Fructele vor fi separate, legumele separate, şi în aceste târguri vin mii de oameni. Unele târguri sunt sâmbăta, iar altele duminica". Ce se întâmplă însă la tarabe, altele decât cele indicate de senator? Preţurile sunt de două ori mai mari. În primul rând, pentru că intervine adaosul generat de taxele plătite pentru închirierea tarabei. "Plata chiriei pe o lună este de 2.000 lei. Suma pe care o plătim nu este nici mare, dar nici mică. Nu avem ce face, nu putem lăsa recoltele pe câmp. Eu sunt din Cogealac, iar produsele sunt de la Baia Panduru. Profitul nu este foarte mare, însă facem vânzare cât să ne întreţinem", spune Alina Rusu, o vânzătoare de legume-fructe la o tarabă din piaţă. O altă problemă o constituie faptul că cei care vând la tarabă nu sunt neapărat producători. Iată exemplul: "Plata chiriei la tarabă ajunge la 450 de euro. Nu am nimic de comentat în legătură cu suma pe care o plătesc lunar, deoarece suntem la mâna lor, la pixul lor. Dacă noi comentăm, nu ne mai dau taraba şi pierdem afacerea. Eu sunt din Constanţa, iar produsele le iau direct de la producători, din ţară", ne spune Romică Cilibiu. Iar în final, revenim cu o declaraţie a unui producător care susţine că nu are loc la tarabele din pieţe, prin urmare vinde la marginea drumului sau lângă mânăstiri: "Am certificat de producător, îmi merge foarte bine vânzarea, produsele sunt de la Ostrov. Kilogramul de struguri îl vând cu 4 lei şi merele cu 3 lei, iar în două ore am vândut tot. La piaţa din Constanţa nu pot să intru, nu mă lasă, de aceea încerc să vând local, la stradă sau la mânăstiri. Este foarte mare diferenţa între producători şi pieţari", susţine Victor Neagu, pe care l-am întâlnit la Dervent.

Sorin HULUBEI