Prof.univ.dr. Hermann Dankwart Pitters, Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius”

Senatul Universității „Ovidius” din Constanța a aprobat acordarea titlului de Doctor Honoris Causa prof.univ.dr. Hermann Dankwart Pitters, cadru didactic la Facultatea de Teologie Protestantă (Luterană) din Sibiu, membru fondator și Președinte al Centrului de dialog social, interetnic și ecumenic „Academia Evanghelică Transilvania”, ca urmare a propunerii Consiliului Facultății de Teologie Ortodoxă, cu binecuvântarea Î.P.S. Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului.

Ceremonia înmânării înaltului titlu academic va avea loc joi, 23 mai 2019, în Sala Senatului din Campusul universitar – corp A, ora 14:00, în prezența Comisiei de redactare și evaluare Laudatio: prof.univ.dr. Sorin Rugină, Rectorul Universității „Ovidius” din Constanța; Î.P.S. prof.univ.dr. Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului; pr.prof.univ.dr. Bogdan Moise, Decanul Facultății de Teologie; prof.univ.dr. Gheorghe F. Anghelescu, pr.prof.univ.dr. Adrian Niculcea; pr.conf.univ.dr. Constantin Claudiu Cotan, Facultatea de Teologie.

Născut în ziua de 25 ianuarie 1932 la Sighișoara Hermann Pitters este cel de-al cincilea fiu al pastorului evanghelic Samuel Pitters și al Hildei, născută Schuster, de formație învățătoare. După parcurgerea ciclului primar și gimnazial, a studiat teologia evanghelică la Cluj-Napoca (1951-1955) și a obținut diploma de Licențiat în Teologie. S-a căsătorit în anul 1955 cu Helga, născută Rehner, din această căsătorie născându-se trei fii: Thomas, Andreas și Johannes.

Hermann Pitters și-a început activitatea de pastor evanghelic în anul 1955 și a păstorit, în perioada 1955-1961, parohia evanghelică din Veseud-Agnita. Și-a aprofundat studiile de teologie și a fost numit conferențiar pentru Teologie Practică la Institutul Teologic Protestant de Grad Universitar din Cluj-Napoca, la secția cu linia de studiu în limba germană de la Sibiu, funcție deținută în perioada 1961-1978, când a fost numit profesor pentru disciplina Istorie Bisericească. A profesat în această calitate (și ca profesor consultant) până în anul 2010. Titlul științific de doctor în teologie îl obținuse deja în anul 1968, iar perioada următoare a efectuat rezidențe de documentare științifică și de studii aprofundate la Universitatea Strasbourg/Franța (1970) și la Universitatea din Hamburg/Germania (1976). Între anii 1986-1998 a fost Decan al Facultății de Teologie Protestantă (Luterană) din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, iar între anii 1978-2000 redactor-șef al publicației Bisericii Evanghelice C.A. „Kirchliche Blätter”.

Hermann Pitters s-a implicat activ în dialogul intercreștin din țară și străinătate, contribuind major la descoperirea valorilor Ortodoxiei în lumea occidentală din poziția sa de membru al Comisiei Federației Luterane Mondiale pentru dialogul teologic cu Bisericile Ortodoxe (1978-2012). Prin cercetările sale a adus un aport consistent la elucidarea contextului și a premiselor Reformei protestante, profesionalismul său fiindu-i recunoscut prin acordarea vicepreședinției Comisiei Române de Istorie Bisericească Comparată din anul 1992 până în anul 2012, și prin calitatea de membru al „Societății Științifice pentru Teologie” („Wissenschaftliche Gesellshaft für Theologie”) din Berlin.

În anul 2004 i s-a decernat ordinul „Meritul Cultural” în grad de cavaler, iar în anul 2009 i s-a acordat titlul academic de Professor Honoris Causa al Universității din București. În anul 2012 i s-a conferit Medalia de Onoare a Academiei Evanghelice Transilvania.

Un laitmotiv al vieții prof.univ.dr. Hermann Pitters l-a reprezentat, însă, cu prioritate, îndrumarea către Hristos a tinerei generații, deslușindu-i ca un neîntrecut profesor și ceasornicar „încurcatele” căi ale Domnului așa cum sunt ele consemnate în Dumnezeieștile Scripturi și în Tradiția Patristică din trecut și din prezent. În acest scop, și-a dedicat o parte însemnată din viață descoperirii în Apus a teologului român de geniu Dumitru Stăniloae, a cărui lucrare monumentală, Teologia Dogmatică Ortodoxă, a făcut-o accesibilă publicului larg. Datorită traducerii în limba germană, realizată fără cusur de Profesorul Hermann Pitters, gândirea teologului român a devenit parte a patrimoniului internațional, lărgind orizontul cunoașterii Ortodoxiei pentru profesori, studenți și simplii credincioși din lumea întreagă.

Așa cum observa în mod just și cu profunzime Hermann Pitters: „Dogmatica nu este singura operă a Părintelui Stăniloae pe care orice teolog trebuie s-o parcurgă. (...) Cele 12 volume ale Filocaliei sunt un tezaur enorm și întreaga gândire a Părinților din pustie este extrem de valoroasă. Aceasta este o descoperire nouă a Părintelui Stăniloae, de care ne bucurăm din plin acum. Apoi, rămâne în istorie curajul lui de a intra în dialog și cu filosofia contemporană, mai ales cu Heidegger și cu filosofia nouă existențialistă. A intrat în acest dialog și a reușit să redea ideile sale într-un limbaj teologic foarte adânc. A fost ceva nou și pentru teologia evanghelică. Prin Părintele Stăniloae, au fost descoperiți din nou pentru lumea apuseană mari teologi precum Grigorie Palama, Simeon Noul Teolog, Nicolae Cabasila. Prin ei am învățat că teologia nu este doar ceva rațional, ci pătrunde și în celelalte laturi ale vieții. Teologia nu este ceva doar gândit, ci și ceva simțit.”

Deși se consideră un umil ostenitor pe domeniul teologic al „regelui” Stăniloae, Hermann Pitters este poate cel mai important promotor al teologiei ortodoxe și al gândirii înnoitoare a Părintelui Dumitru Stăniloae în mediul german. Iată un motiv în plus pentru care decernarea titlului de Doctor Honoris Causa pastorului și profesorului Hermann Pitters din partea unei Facultăți de Teologie Ortodoxă nu este deloc întâmplătoare, ci, mai degrabă, un gest de recunoștință.