REPLICA ONLINE CONSTANTA

17.5° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
17.5° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Profilul puşcăriaşilor din România: needucaţi, provenind dintr-un mediu agresiv

Profilul puşcăriaşilor din România: needucaţi, provenind dintr-un mediu agresiv

Replica API 19 iulie 2013 | 00:00 167

Reclamă "din gură în gură": deţinuţii de la Poarta Albă, dornici să muncească!

Reclamă "din gură în gură": deţinuţii de la Poarta Albă, dornici să muncească!

România are, astăzi, 33.417 persoane private de libertate. Aproximativ 60% dintre deţinuţi provin din mediul rural, prezintă un grad foarte scăzut de educaţie şi au fost condamnaţi, în mare parte, pentru furt. Cu alte cuvinte, sărăcia reprezintă principala cauză a infracţionalităţii şi recidivei, iar societatea, în ansamblu, este responsabilă în egală măsură pentru persoanele care ajung după gratii. De ce ajunge o persoană la închisoare? Pentru că trăim într-o societate coruptă şi hoţi sunt doar cei care ajung la închisoare şi faţă de care există o atitudine de respingere şi dispreţ, a explicat comisarul şef Dana Cenuşă, reprezentantul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP),joi, la Constanţa.

A fost semnalată şi problema minorilor şi tinerilor privaţi de libertate, care ajung în detenţie în număr tot mai mare. Pentru ei, penitenciarul este doar un sistem de avarie, a subliniat comisarul şef Dana Cenuşă, din cadrul ANP. "Din păcate legea, aşa cum este ea, în alb şi negru, trimite la închisoare o persoană care a încalcat regulamentul fără să ţină cont de faptul că un tânăr de 14, 15, 20 de ani trebuie să fie educat să aleagă. Needucat, provenind dintr-un mediu agresiv, o victimă la rândul lui, care ajunge să comită fapte, este profilul deţinutului din România. Deţinuţii nu se nasc adulţi în închisoare, ei vin de undeva. Sistemul penitenciar este doar o soluţie de avarie. Deţinutul are o anumită imagine în mintea fiecăruia dintre noi. A crescut foarte mult numărul deţinuţilor cu studii superioare. Acest personaj cu educaţie începe să devină interesant şi important ca segment în penitenciarele din România. Din 700 de femei închise la Penitenciarul Târgşor, 200 aveau liceu şi studii universitare. Trăim într-o societate coruptă şi hoţi sunt doar cei care ajung la închisoare", a declarat comisarul şef Dana Cenuşă. Ce se întâmplă cu deţinuţii în momentul când ies pe poarta penitenciarului? Se izbesc de un zid creat de prejudecăţile societăţii, a răspuns Mihai Moia, managerul proiectului "Revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa muncii şi integrarea lor în societate", proiect dezbătut la Constanţa. Dincolo de percepţiile negative şi prejudecăţile faţă de persoanele condamnate la pedepse cu închisoare, România se confruntă şi cu o lipsă acută a programelor de reintegrare socială a foştilor deţinuţi. Se estimează că între 60% şi 80% din totalul populaţiei carcerale din România revine, mai devreme sau mai târziu, în penitenciar, potrivit unui sondaj realizat de ANP. "Sistemul penitenciar, aşa cum este schiţat la momentul actual, îi ţine pe deţinuţi ca pe nişte asistaţi sociali. Ei au un program ca la carte, foarte riguros, beneficiază de hrană, servicii medicale, dar în libertate nu este ca în penitenciar. Dacă nu ştii să-ţi gestionezi viaţa în libertate, eşuezi. Tocmai de aceea încercăm să-i reobişnuim cu lucrurile simple, banale, dar de importanţă deosebită pentru ei. Din studii a reieşit faptul că primele două - trei săptămâni sunt decisive pentru foştii deţinuţi şi determinante dacă vor recidiva sau nu. În momentul în care se liberează, deţinuţii se lovesc de un zid creat de prejudecăţile societăţii. Important este că ei vin din societate şi se întorc în societate", a declarat Mihai Moia, la începutul dezbaterii desfăşurate la Constanţa de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în colaborare cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor. În Constanţa, Penitenciarul Poarta Albă adăposteşte 1.472 de deţinuţi şi doar 400 dintre aceştia pot presta diverse servicii în interiorul unităţii sau pentru agenţi economici. "Deţinuţii sunt dornici să muncească, pentru că mai câştigă nişte bani şi li se reduc şi zile din pedeapsă. Sunt solicitaţi pentru muncă necalificată - săpat, întins piatră, igienizare spaţii verzi. Cea mai bună reclamă este cea "din gură în gură". Unde vedem lucrări de amploare, trimitem un reprezentant al Penitenciarului Poarta Albă să-i înştiinţeze că putem asigura forţă de muncă. Nu putem doar să aşteptăm să ne caute agenţii economici, trebuie să-i căutăm noi. În lipsa banilor, nu vă ascund faptul că noi încercăm să ne gospodărim din veniturile proprii. În acest an, Guvernul ne-a suplimentat bugetul de două ori din fondul de rezervă. Este un an greu, bugetul s-a aprobat greu şi avem datorii la utilităţi, la hrană. Avem discuţii cu reprezentanţii unei firme pentru lucrările de reabilitare la Piaţa Ovidiu. Sunt interesaţi să încheiem un contract pentru descărcat şi cărat pavele de granit, muncă necalificată", a declarat comisarul şef de penitenciare Gelu Dănuţ Dincă, directorul Penitenciarului Poarta Albă.

Exemple de deţinuţi care vor un loc de muncă

În 2011 a ajuns în spatele gratiilor, pentru fraude informatice. Alexandru are 25 de ani, este din Constanţa, şi peste patru luni se va libera. Actualul locatar al Penitenciarului Poarta Albă speră să-şi găsească un loc de muncă şi să-şi întemeieze o familie. "Am executat o perioadă de doi ani din pedeapsă şi am mai stat un an preventiv, în 2007. În total sunt trei ani, pentru aceeaşi faptă, fraude informatice. Până la prima comisie de liberare mai am patru luni. Vreau să-mi găsesc un loc de muncă, să-mi întemeiez o familie. Dar pentru toate astea am nevoie de un loc de muncă şi mai ales de o şansă. Am lucrat şi înainte să ajung în penitenciar, ca operator PC, dar şi în timpul detenţiei, ca ajutor de fochist, la Centrala Termică. Aş vrea să lucrez tot în domeniul IT. Sper să conving angajatorul să mă angajeze, să-mi ofere a doua şansă. Mă aştept să fie reticienţi, să ne judece după doar hârtii", a spus Alexandru, deţinut al Penitenciarului Poarta Albă. Tot în 2011 a ajuns în Penitenciarul Poarta Albă şi Sorin, un tânăr de 24 de ani. A fost condamnat pentru trafic de persoane, regretă ce a făcut şi speră că atunci când va ieşi din închisoare va avea un loc de muncă. "Mai am opt luni de executat din pedeapsăm Sunt la prima faptă şi după experienţa asta nu aş mai face aşa ceva pentru nimic în lume. Pierzi bani, sentimente, încredere. Familia nu am pierdut-o, dar e dezamăgită. În momentul în care mă voi libera, mă gândesc să-mi încep o nouă viaţă, să demonstrez că am învăţat din greşeli şi sper să fiu înţeles şi sprijinit. Cred că orice om îşi găseşte puterea de a trece peste orice obstacol", a spus Sorin. Nu ştie încă în ce domeniu ar vrea să lucreze, dar spune că: "în timpul arestului am urmat cursuri de calificare pentru activităţi comerciale". "Voi profita de prima şansă. Vor exista bariere, dar voi demonstra că îmi voi asuma responsabilitatea pentru ce urmează să fac. Acum discutăm doar teoretic, când voi fi liber voi reacţiona cum cred că este mai bine pentru mine şi pentru societate. Consider că sistemul penitenciar oferă tot ce poate mai bun pentru noi, ne îndeplineşte toate condiţiile şi toate drepturile", a spus Sorin. Un alt deţinut spune că ar vrea să schimbe trei oceane: "cel al ignoranţei, cel al urei şi cel al hoţiei".

Alexandra VASILE

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102