REPLICA ONLINE CONSTANTA

20.5° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
20.5° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Prospecţiunile pentru gazele de şist, întâmpinate cu ostilitate la Chirnogeni

Prospecţiunile pentru gazele de şist, întâmpinate cu ostilitate la Chirnogeni

Replica API 2 noiembrie 2013 | 00:00 398

Acuzaţii de încălcare a dreptului la proprietate şi riscuri de cutremure

Acuzaţii de încălcare a dreptului la proprietate şi riscuri de cutremure

Întrunire cu scântei vineri dimineaţă la Chirnogeni, unde Prospecţiuni SA - firma angajată de Chevron - a fost întâmpinat cu opoziţie fermă din partea proprietarilor de terenuri, care susţin că prospecţiunile au loc abuziv, fără notificări sau despăgubiri. Vicepreşedintele companiei SC Prospecţiuni SA, Mihai Mitroi, care operează servicii în beneficiul Chevron, susţine că întâmpină erori procedurale şi astfel se explică amplasarea ţăruşilor pe terenurile proprietarilor care nu şi-au dat acordul. Este şi cazul Mariei Vlad, care l-a luat "la 11 metri" pe Mitroi, acuzând compania că nu informează corect cetăţenii, apelează la abuzuri în zonă şi este părtaşă cu Chevron, "specializată în concerte, mese cu mici şi bere", pentru a-i convinge pe locuitori să accepte ceea ce, în opinia ei, este un grav atentat la adresa proprietăţii private şi nu numai. Mitroi susţine că toată această poveste este "o confuzie de nume" şi că întâmpină dificultăţi în a înţelege pe cine să despăgubească, de fapt: pe proprietari sau pe arendaşi? Pe de altă parte, Mitroi a invitat mass-media într-o şedinţă de lucru, explicând de ce nu există riscuri privind cutremurele, mediul sau fauna din zonă.

Maria Vlad a intrat fulgerător la biblioteca din localitatea Chirnogeni, unde se desfăşurau discuţiile cu reprezentanţii firmei Prospecţiuni SA, şi a acuzat că se încalcă dreptul la proprietate. "Trebuia făcut referendum, pentru că păşunile nu sunt nici ale primarului sau vicelui şi nici ale consiliului local, ci sunt ale locuitorilor. Şi, totuşi, aţi intrat. Şi la Plopeni şi la Chirnogeni şi la Credinţa, unde am fost eu primar. Trebuie să apăr interesele locuitorilor. Trebuie să ne explicaţi mult mai bine. Ce se va întâmpla dacă veţi găsi gaze aici? Cum ne asiguraţi că nu vor fi cutremure, aşa cum se aude? Cum ne asiguraţi că nu va fi afectată pânza freatică? Dumneavoastră aţi făcut o şedinţă abuzivă. Nu aţi anunţat proprietarii şi aţi intrat pe terenurile lor. Probabil aţi depistat locurile unde să amplasaţi sondele şi mergeţi în continuare, fără nici un deranj. S-a auzit ceva vag de această societate. Eu nu am dat terenul în arendă. Ce să ne înţelegem? Eu nu vreau! Nu intru în casa nimănui şi trebuia să vorbim de la început. Pe ce suprafaţă se intră, ce despăgubiri sunt, data când se intră sau când se iese? Aţi dat un număr de telefon şi n-aţi mai venit. Pe data de 13 octombrie, am trimis un tractor să-mi are şi mie şi mi-a venit tractoristul şi mi-a zis că sunt ţăruşi şi că îi e frică să intre. Era duminică. Am venit luni la Primărie şi am vorbit cu viceprimarul, care mi-a spus că nu ştie de societate. Cum e posibil ca un viceprimar să răspundă aşa? Aşa că m-am dus la Poliţie, unde am depus plângere penală, pentru că s-a intrat acolo fără acordul meu". Mai vehement a fost George Balaur, absolvent al Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân", născut în Plopeni, cu o afacere deschisă în Mangalia. Practic, fără implicaţie directă în subiect, Balaur a invocat aspectele proprietăţii private, stipulată în Constituţia României, dar şi mediul înconjurător. El s-a adresat lui Mitroi: "Terenul agricol va ieşi din circuitul agricol. Am văzut în localităţi în Statele Unite, unde s-a făcut exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică şi arată cumplit. Culturi, terenuri agricole, distruse şi toţi oamenii se plâng pentru că apa le este poluată, iar animalele le mor. Eu am venit aici nu să fac pe eroul, ci să mă exprim public. Sunt profund scandalizat de abuzurile care se practică şi pentru că ni se încalcă drepturile fundamentale din Constituţie". Balaur a încercat să atingă şi "coarda sensibilă" a lui Mitroi: "Presupunem că suntem prieteni şi suntem la o tablă, în pantaloni scurţi. Uitaţi că sunteţi director al Prospecţiuni sau eu locuitor al satului Plopeni. Sunt convins că ştiţi consecinţele pe termen lung ale exploatării gazelor de şist. Ca prieten cu mine, stând şi jucând table, aveţi conştiinţa împăcată că faceţi un bine? Ca salariat la Prospecţiuni, seara, acasă, aveţi conştiinţa împăcată? E o întrebare ca de la om la om". Răspunsul lui Mitroi a fost tranşant: "Eu mă ocup doar de activitatea Prospecţiuni şi mă adresez aici presei, care poate răspândi corect şi eficient publicului activitatea Prospecţiuni SA şi nu mă interesează altceva". Soţia lui Balaur, Florica, a fost mai vehementă şi a insistat pe criteriul mediului înconjurător: "Ar trebui să fim oligofreni să nu înţelegem circuitul apei în natură. Dacă noi nu suntem specie protejată, aici trăieşte broasca ţestoasă dobrogeană, care este protejată. Oricine ia o astfel de broască din mediul ei, este caz penal şi poate să facă puşcărie. Cei care distrug habitatul? Şi prospecţiunile fac la fel! Broasca intră acum în activităţile de hibernare. Ea n-o să fie deranjată de toate aceste explozii şi săpături? Autorităţile sunt mai presus de lege. Trebuia întâi o lege care să le anuleze statutul de specie protejată broaştelor, dacă noi nu contăm. Acum două săptămâni am aflat că i-au chemat pe proprietari, s-au dat şepci, mici şi bere şi s-a făcut concurs de şah".

Dilema SC Prospecţiuni SA: Chevron dă banii, noi despăgubim. Doar că, nu ştim pe cine...

Mitroi susţine că activităţile companiei sale, cât şi ale Chevron, respectă litera legii şi nu se pune problema vreunui abuz, deşi recunoaşte că, pe ici-colo, au loc erori de procedură. Cum a fost şi cazul Mariei Vlad, comentat de Mitroi: "Ce daune credeţi că produce un ţăruş? Doamna ne-a mai contactat. A primit scuzele noastre. A fost o eroare de nume şi să ştiţi că se mai produc astfel de erori. Dacă va dori, va putea discuta cu noi, dacă nu, va putea urma căile legale. E dreptul dânsei". Mitroi a detaliat şi problema delicată a despăgubirilor: "Cu cine trebuie eu să închei acordul? Cu proprietarul sau cu arendaşul? Este o întrebare la care nu găsim răspuns. Eu îi distrug omului recolta. Cine a pus recolta? Dacă arendaşul a pus-o, eu pe cine despăgubesc? Pe spatele înţelegerii pe care v-am arătat-o, este un proces verbal. În acest proces verbal se spune profilul, suprafaţa afectată, cultura, producţia în kilograme, la hectar. Kilogramul pe piaţa liberă. Cui trebuie eu să dau această despăgubire? Eu mă duc şi la unul şi la altul, pentru că asta este soarta noastră. Trebuie să avem o relaţie bună cu comunitatea locală şi pentru noi este esenţial acest lucru. Toate aceste cheltuieli sunt puse în sarcina Chevron. Nu ştiu cât vor costa, dar trebuie să le fac corect. Nu pot să plătesc sub preţul pieţei, nici cu preţuri exorbitante, pentru că nu am voie. Ceva în plus, întotdeauna, pentru proprietar, pentru deranj". În privinţa aspectelor financiare ale problemei, Mitroi susţine că Prospecţiuni este străină, întrucât Chevron îşi asumă întreaga responsabilitate. Mai mult, Mitroi invocă şi factorul uman în privinţa trenării procedurilor, întrucât "socoteala de acasă, nu se potriveşte cu cea din târg": "Chevron rambursează exact banii. Multe arenzi sunt făcute fără forme legale. Cui plătesc? Problema este că nu reuşesc să-i identific, pentru că nici arendaşul şi nici proprietarul nu vor să spună al cui e terenul. Căutăm până găsim ceva. Dar s-ar putea să apară erori, pentru că arendaşul ar putea să spună că e pământul lui. Sau proprietarul va spune că e cultura lui. Legea, pe care eu o cunosc într-o măsură rezonabilă, spune că statul are dreptul să exploreze subsolul, pentru că subsolul aparţine statului. Rezervele din subsol aparţin statului şi are dreptul la explorare, eventual prin concesiune. Cel care se ocupă este obligat să despăgubească sau să compenseze pentru pagubele produse. Nu discutăm de intratul în casă, ci de un loc în câmp. E proprietatea omului şi noi o recunoaştem. Am încercat implicarea autorităţilor locale. Nu există hărţi, nu există baze de date şi nici un fel de informare precisă despre proprietari. Autorităţile ne-au ajutat doar în identificare, pe hărţile noastre şi apoi am luat-o din poartă în poartă. De aici apar şi erorile. La 100 de proprietari, poate ne scapă unul sau doi. Noi recunoaştem că am greşit, dar vrem să ne înţelegem pe cale amiabilă. Dacă dânşii nu doresc nici ţăruş, nici compensaţii, atunci nu intrăm. Noi avem aprobări de la autorităţile statului doar pentru această activitate, a noastră de acum. Atât şi nimic mai mult. Toată comunitatea locală a fost informată despre lucrările noastre. Despăgubirile vin în două, patru sau şase săptămâni, după ce a semnat această înţelegere. Câteodată, vin mai repede. Durează o lună poate până intrăm pe terenul omului şi de atunci mai durează încă o săptămână sau două. Sunt cultivatori de pământ peste care am efectuat lucrări şi care au peste 30.000 ha. Depinde de cultură, de la câteva sute de lei, la o mie, două, trei. Hectarul îl afectez doar la un aliniament, nu pe de-a întregul. Când am venit în Chirnogeni, ne-am adresat Primăriei. Am pus anunţ că avem de efectuat nişte măsurători în zonă şi am informat, am notificat, nu am cerut aprobare, pentru că nu au cunoştinţele tehnice. I-am rugat să ne ajute. Marea dificultate? Identificarea proprietarilor de terenuri. Încercăm să ne înţelegem cu fiecare dintre ei şi o facem! O facem!", a declarat Mitroi.

Marius Florian VASILE

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367