Ramona Mănescu: Intenţionam să schimb, repede, managerii de la Canalele Navigabile şi Portul Constanţa - video

Fostul ministru susţine că a primit ameninţări pentru că a "destructurat sistemul care căpuşa Transporturile"

Fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, urma să schimbe cât de curând întreaga conducere a Administraţiei Porturilor Maritime, dar şi a Canalelor Navigabile Constanţa, situaţie în care cu atât mai mare este bucuria unora acuma, după ruperea USL, a declarat liberalul, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru "Replica". Fostul ministru a continuat seria dezvăluirilor, spunând că s-au făcut presiuni asupra sa şi a fost chiar şi ameninţat, după ce a "destructurat un pic sistemul care căpuşa Ministerul Transporturilor" şi că îi pare rău că nu a putut duce până la capăt această curăţenie. Din punct de vedere politic, Ramona Mănescu apreciază că rupererea USL a dezamăgit oamenii care au sperat în acest proiect şi că le va fi foarte greu PSD şi PNL să explice de ce s-a întâmplat acest lucru. Pe de altă parte, fostul ministru spune că nimeni nu se aştepta la reacţia lui Călin Popescu Tăriceanu, iar dacă ideea acestuia de a părăsi PNL şi a forma un alt partid a venit din afara partidului e grav şi de neînţeles pentru unul cu experienţa lui, pentru că se lasă manipulat.

Reporter: Existau discuţii despre trecerea Portului Constanţa la municipalitatea Constanţa, iar dumneavoastră spuneaţi la un moment dat că primăria are oricum prea multe acţiuni la această companie. În replică, primarul Radu Mazăre a spus că nu vă pricepeţi...

Ramona Mănescu: Că nu ştiu unde e prova şi pupa... Întâmplător, ştiu unde se află. Între timp, am mai avut discuţii pe tema aceasta, şi cu premierul, şi cu domnul Radu Mazăre. A fost la mine, la Ministerul Transporturilor, tocmai pentru a discuta subiectul. Am înţeles de la domnul Mazăre că pentru dumnealui este foarte important, pentru că este o promisiune de campanie pe care el a făcut-o, dar, chiar şi aşa, argumentele mele au rămas aceleaşi. Pentru că nu putem să ignorăm, indiferent de promisiunile de campanie ale oricui, importanţa strategică, de securitate naţională pe care o are Portul Constanţa. Portul Constanţa nu înseamnă doar importanţa unui obiectiv care aparţine municipalităţii. Este un obiectiv prin intermediul căruia noi, România, ne-am asumat nişte obligaţii de securitate faţă de partenerii din Uniunea Europeană şi NATO. Deci nu este vorba despre obligaţii pe care şi le-a asumat municipalitatea Constanţa, ci Guvernul României. Şi atunci, trebuie să tratăm Portul Constanţa nu doar ca un obiectiv local, care aduce ceva bani la buget sau prin care putem să derulăm activităţi comerciale, ca un obiectiv naţional, strategic, care implică foarte multe aspecte, nu doar cele comerciale, ci şi cele de securitate, militare, securitate energetică. Să nu uităm că Portul Constanţa are premisele de a deveni un centru energetic al regiunii, nu doar al României. Şi atunci, trebuie să-l tratăm ca atare, motiv pentru care am considerat necesar să discut şi cu premierul, i-am explicat şi domnului primar Mazăre că acesta este punctul meu de vedere şi, în plus, cred că subiectul se va discuta în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Lucrurile nu sunt tranşate, pentru că implicaţiile sunt foarte mari şi depăşesc cu mult zona de autoritate locală. Sunt angajamente pe care Guvernul României şi le-a luat, ca partener NATO şi Uniunea Europeană. Nu este o decizie care se poate lua pe termen scurt.

Mănescu: "Criteriile de selecţie a managerilor din port şi ACN au fost greşite. Urma să se întâmple aici ce a fost la CFR, schimbată întreaga conducere"

Rep.: Spuneaţi că nu sunteţi mulţumită de managementul Portului şi al Administraţiei Canalelor Navigabile. Ulterior, şi rezultatele financiare au demonstrat acest lucru.

R.M.: Aveam ca obiectiv, în perioada următoare, reanalizarea şi eventual înlocuirea acestor consilii de administraţie, pentru că ar fi trebuit să existe nişte planuri de management care să aibă, în principal, ca prioritate, dezvoltarea portului. Nu neapărat realizarea profitului, pentru că, repet, nu vorbim despre o societate comercială. Trebuie să investim şi să dezvoltăm. Şi există foarte multe proiecte de dezvoltare a portului Constanţa, care ar fi putut fi făcute, chiar în trecut, dar măcar pentru viitor să se axeze pe acele proiecte care într-adevăr dezvoltă portul. Sunt molurile, terminalele care pot fi dezvoltate, este insula aceea artificială, digul de larg... Sigur, unele sunt deja în derulare, din fonduri europene, dar sunt multe alte proiecte care pot fi realizate în parteneriat şi sunt foarte mulţi parteneri străini care-şi doresc lucrul acesta. E vorba de management, de administrare, până la urmă.

Rep.: Dar aceşti manageri au fost numiţi în urma unor concursuri, sunt manageri privaţi, aleşi după criterii agreate de guvern.

R.M.: Poate criteriile de selecţie a managerilor au fost nepotrivite. Sigur, oricând, oricine, poate să greşească atunci când ia o decizie. Asta nu înseamnă însă că trebuie să persist în greşeală. Dacă o decizie se dovedeşte a fi greşită, atunci trebuie remediată.

Rep.: Deci, urma să se întâmple şi la Port, şi la ACN ce a fost la CFR, unde au fost schimbată întreaga conducere...

R.M.: Exact. Cred că urma să se întâmple foarte repede acest lucru. Bucuria unor oameni este foarte mare acuma...

Rep.: În mandatul dumneavoastră de ministru al Transporturilor, atât cât a fost el, ce aţi reuşit să realizaţi şi ce regretaţi cel mai mult că nu aţi putut duce până la capăt?

R.M.: Ceea ce se vede deja în cele doar şase luni de mandat este creşterea absorbţiei fondurilor europene. Cea mai mare creştere pentru România a fost la Ministerul Transporturilor şi asta şi pentru că acest minister stătea cel mai prost la acest capitol. Vă dau o singură cifră: 915 milioane de euro atrase în 2013. Asta, în comparaţie cu cele 295 milioane de euro atrase în perioada 2007- 2012.

Ramona Mănescu: "Am destructurat un pic sistemul care căpuşa companiile din Ministerul Transporturilor. Presiunile şi ameninţările au venit imediat"

Rep.: Şi a cui a fost vina aici? A miniştrilor, a birocraţiei?

R.M.: Nu ştiu, cred că a birocraţiei. Eu când am venit, în luna septembrie, a durat cam o lună să iau toate măsurile de deblocare. Şi au fost în jur de 14 măsuri, care au constat în simplificarea procedurilor, pentru deblocarea efectivă a acelor fonduri şi demararea lucrărilor. Erau fie lucrări stagnate, pentru care se primise avansul, fie erau lucrări deja efectuate, pentru care nu se primise nici un ban. Toate aceste măsuri puteau fi luate oricând, de oricare alt ministru, asta este foarte clar. Ar mai fi ceva de spus vizavi de privatizarea CFR Marfă. Eu sunt foarte mulţumită că am oprit acea privatizare, aşa cum era ea când am preluat-o şi am reînceput un nou proces de privatizare. Pentru că aşa cum i-am spus şi premierului la vremea respectivă şi aşa cum am susţinut foarte clar, nu ar fi fost corect să continuăm. Privatizarea nu a fost suficient de bine pregătită şi decizia luată a fost una legală şi corectă, bazată şi pe un punct de vedere al Ministerului Justiţiei. Au mai fost şi alte lucruri pe care am reuşit să le fac. N-aş spune dezmembrarea, dar am destructurat un pic sistemul care căpuşa companiile din Ministerul Transporturilor. Nu am dus-o până la capăt pentru că nu am avut timp, dar rezultatele s-au văzut. Destructurarea s-a văzut, s-a resimţit. Sigur, presiunile au venit imediat. Presiuni, ameninţări au venit foarte clar.

Rep.: Din partea cui?

R.M.: Din partea celor afectaţi de măsurile pe care le-am luat, măsuri foatre dure. Eu am trimis Corpul de control, dar l-am trimis să-şi facă treaba în mod corect şi dacă e ceva de constatat, să constate. Şi, aşa cum prevede legea, când Corpul de control constată ilegalităţi clare, este obligat să transmită mai departe concluziile, la instituţiile de stat abilitate. Este nevoie, dacă vrei să faci lucrurile corect, să faci întâi curăţenie, să repari acolo unde trebuie reparat, ca să poţi să lucrezi pe nişte baze legale. Asta am încercat să fac şi cred că într-o bună măsură am reuşit. Sigur, ar fi fost de dorit să pot continua, să demonstrez că şi în Ministerul Transporturilor se pot avea rezultate lucrând corect şi legal.

Rep.: Presiunile au venit din Guvern, din partea partidelor?

R.M.: Nu am avut presiuni din Guvern, ci în mod special din zona celor care aveau interese în companii, fie companii private, fie alte persoane care, într-adevăr, ar fi dorit să rămână sistemul aşa cum îl ştiau şi din care profitaseră, până atunci, din plin.

Rep.: Se poate vorbi atunci şi de un motiv în plus, din partea foştilor aliaţi, de rupere a USL în condiţiile în care dumneavoastră, la Transporturi şi poate şi ceilalţi colegi, de la celelalte ministere au încercat astfel de destructurări ale sistemului?

R.M.: Mi-e greu să vă spun dacă şi acesta ar fi încă un motiv, printre multe altele care au stat la baza ruperii USL. Ceea ce este foarte clar, şi este regretabil pentru că şi eu personal am crezut în acest proiect al USL şi ca mine foarte mulţi, ca dovadă că a fost votat masiv şi am crezut în viitorul său şi după 2016, este că USL nu mai există. Mi-e greu însă să cred că şi din cauza mea s-a întâmplat acest lucru şi ar fi păcat dacă ar fi aşa, să cred că colegii mei din PSD să fi fost atât de deranjaţi că eu am luat nişte măsuri. Cred că aici a fost vorba mai mult de motive politice, tensiuni care s-au acumulat de-a lungul timpului între PNL şi PSD.

"Tăriceanu a făcut un gest la care nimeni nu se aştepta. Dacă a fost ajutat, din afara PNL, e cu atât mai grav cu cât trebuia să-şi dea seama că este manipulat, folosit"

Rep.: Cine este vinovat, până la urmă, de ruperea USL? Este o culpă comună, este vina PSD, a PC, a PNL?

R.M.: Cu siguranţă, ar fi putut fi evitată această rupere, dacă atunci când PNL a făcut propunerile pentru noii miniştrii, premierul ar fi mers şi le-ar fi trecut prin Parlament. Sigur s-ar fi putut evita această situaţie şi această rupere, dacă s-ar fi dorit. Poate că nu s-a dorit...

Rep.: Se pare că există totuşi un calcul în privinţa asta, din partea premierului...

R.M.: Posibil să fi existat un calcul în privinţa asta. Cert este că USL nu mai există şi asta este foarte grav şi foarte rău, pentru că oamenii şi-au pus speranţe în USL. Oamenii nu au votat PSD sau PNL, au votat USL şi aveau aşteptări de la USL să livreze ceea ce au promis în campanie. E dezamăgitor şi va fi foarte greu şi pentru PSD, nu doar pentru PNL, să meargă în campanie şi să spună de ce nu s-a continuat acest proiect. Este foarte complicat, nimeni nu va câştiga cu adevărat din această rupere.

Rep.: Va candida Victor Ponta la preşedinţia României?

R.M.: Asta trebuie să-l întrebaţi pe domnul Ponta, chiar nu ştiu. Din câte ştiu eu, din discuţii, ştiam că domnul Ponta voia să rămână premier, chiar şi după 2016. Sigur, acum se tot schimbă calculele politice.

Rep.: Vă aşteptaţi la ieşirea lui Călin Popescu Tăriceanu?

R.M.: Sincer, nu mă aşteptam şi chiar îmi pare rău că a făcut acest pas, pentru că domnul Tăriceanu este un om foarte respectat în partid. Chiar dacă nu mai era preşedintele partidului, membrii PNL i-au demonstrat aprecierea şi respectul. Chiar a fost un gest la care nimeni nu se aştepta şi nimeni nu şi-l dorea. Nimeni nu şi-a dorit ca domnul Tăriceanu să plece din PNL.

Rep.: Credeţi că a fost ideea lui sau a fost "ajutat" să aibă această idee?

R.M.: Dacă nu a fost ideea lui şi a fost ajutat să facă acest lucru, din exterioriul partidului, evident, atunci este cu atât mai grav, pentru că un om cu experienţa lui Tăriceanu ar fi trebuit să-şi dea seama că este deja într-o poziţie în care se lasă manipulat, folosit, spuneţi-i cum vreţi.

Rep.: Da, este oarecum de neînţeles, după ce a făcut faţă, atâţia ani, unui război deschis cu....

R.M.: A fost premierul care i-a ţinut piept preşedintelui Băsescu. Şi a avut creştere economică, realizări şi a fost apreciat în final de oameni. Deci este foarte greu de înţeles gestul său şi, cu atât mai mult pentru membrii PNL.

Rep.: Credeţi că va urma o scindare a PNL?

R.M.: Cu siguranţă, nu! PNL a trecut, cu mulţi ani în urmă, prin nişte scindări, după care s-a reunit şi eu nu cred că PNL se va mai scinda. Vă aduceţi aminte că, în urmă cu ceva timp, mai bine de un an, au mai fost câteva persoane care au plecat din PNL şi au încercat o nouă formaţiune politică. Cred că şi formaţiunea domnului Tăriceanu va avea aceeaşi soartă. Deci, nu se va întâmpla nimic mai mult de atât.

Rep.: Vor reuşi PNL şi Crin Antonescu să fie liderii opoziţiei?

R.M.: Cu siguranţă! Nu numai că vor fi liderii opoziţiei, că domnul Crin Antonescu va fi principala voce pe partea dreaptă a spectrului politic, dar toate celelalte forţe vor polariza în jurul PNL.

Rep.: Au existat întâlniri în acest sens cu reprezentanţii opoziţiei?

R.M.: Din câte ştiu eu, nu.

Cristian ANTON