Raport dur al Curţii de Conturi pe partea de TURISM. Sute de milioane de lei cheltuite aiurea, Constanţa- exemplu de furăciuni

“Raportul de audit al performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorității Naționale pentru Turism pentru dezvoltarea și promovarea turistică a României pentru perioada 2013-2015”, realizat de Curtea de Conturi, realizează o radiografie turismului românesc. În perioada auditată, şefii turismului au fost miniştrii Maria Grapini (decembrie 2012- martie 2014), Florin Jianu (martie- decembrie 2014), Răzvan Filipescu (preşedinte ANT aprilie 2013- septembrie 2014), Simona Man (preşedinte ANT noiembrie 2014- aprilie 2015), precum şi constănţencele Mirela Matichescu şi Anca Pavel Nedea (şefele ANT în perioada 2014- 2015).

“Anterior anului 1989, România a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentru piaţa est-europeană, fiind promovate cu precădere: produse turistice de litoral şi balneare, programe şi circuite culturale, precum şi mânăstirile din nordul Moldovei şi din Bucovina. În timp, oferta turistică românească a încetat să evolueze, devenind astfel neatractivă și necompetitivă pe piaţa internaţională. Ponderea veniturilor din turism în Produsul Intern Brut al României (PIB) a manifestat o tendinţă de scădere în perioada 2008-2010, pentru ca din anul 2011 să se înregistreze o tendinţă de creştere, ajungând să se situeze în anul 2013 la nivelul de 1,929%, puţin peste nivelul de 1,901% înregistrat în anul 2008. Raportat la ponderea veniturilor din turism în PIB, România înregistrează aproximativ 47% din media înregistrată în cele 34 țări membre ale OECD, la nivelul anului 2014, ponderi mai reduse înregistrând doar 3 state (Canada, Danemarca şi Luxemburg)”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

CONCLUZIE DIN RAPORT:Factorii decidenţi din turism sunt incapabili

“Nivelul scăzut al veniturilor realizate de România din sectorul turismului, comparativ cu alte state cu un potenţial mult mai scăzut decât al ţării noastre, reflectă incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile, care să genereze o dezvoltare continuă şi o creştere a nivelului veniturilor înregistrate în cadrul acestui sector. Având în vedere impactul pe care acest domeniul îl poate avea asupra economiei naţionale, fără implicarea tuturor factorilor decidenţi, atât din domeniul turismului, cât şi din sectoarele adiacente care participă în mod indirect la dezvoltarea acestui sector, şi fără stabilirea unor strategii şi politici comune între aceste sectoare, nu se poate realiza performanţă în sectorul turismului”, este una din concluziile fără echivoc a inspectorilor de la Curtea de Conturi.

Eveniment din Constanţa, dat ca exemplu de “sifonare” a banilor publici

Un festival găzduit de comuna Cumpăna a curăţat ANT de bani, instituţia condusă atunci de Simona Man decontând toate cheltuielile fără a avea documente justificativ. Furt în toată regula.

“În ceea ce priveşte modul de organizare şi desfăşurare a acestor evenimente, auditul a constatat situaţii în care, evenimentele au fost inițiate de către diverse asociații/organizații, fără ca ANT să cunoască ponderea cheltuielilor efectuate de către acestea, raportat la valoarea totală a proiectului, sau situaţii în care aceste evenimente au fost decontate integral de ANT, rolul asociațiilor/organizațiilor limitându-se doar la propunerea de proiect, fără a contribui financiar și la realizarea acestora. ANT, la solicitarea Asociației cele mai frumoase sate din România, a organizat evenimentul cu tema “Festivalul Internațional Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna”, desfășurat în localitatea Cumpăna - județul Constanța, în perioada 13-14 septembrie 2014. ANT a decontat servicii de cazare/transport/ masă, închiriere sală conferință unor persoane participante la astfel de evenimente, care ridică mari semne de întrebare vizavi de capacitatea și rolul acestora în ceea ce privește promovarea turismului românesc, fără a avea la bază documente din care să rezulte calitatea persoanelor participante la evenimente, iar decontarea serviciilor de cazare sau închiriere săli pentru conferințe s-a realizat fără ca ANT să solicite facturile emise de hotelurile care au prestat aceste servicii de cazare sau închiriere, documente din care să reiasă numărul spațiilor de cazare, perioada, prețul sau suprafața închiriată (în cazul sălilor de conferință)”, a constatat Curtea de Conturi.

Brambureală totală pe plaje

Şi în privinţa plajelor există o sumedenie de nereguli. Pare absurd, dar ANT habar nu are ce plaje există pe litoralul românesc. E greu de găsit un indiciu mai elocvent al incompetenţei totale care a domnit la ANT.

“În timpul misiunii de audit, Curtea de Conturi a României - Departamentul IV, a solicitat Administraţiei Naţionale “Apele Române” informaţii referitoare la contractele de închiriere a plajei Mării Negre, în perioada 2013-2015. Auditul a constatat faptul că, ANT nu deține informații cu privire la toate sectoarele de plaje închiriate de ANAR, astfel analizând situația contractelor de închiriere a sectoarelor de plaje, aflate în derulare în perioada 2013-2015, comunicată de ANAR și situația autorizațiilor pentru plaje emise de ANT în aceeași perioadă, sau constatat următoarele: - în anul 2013, un număr de 169 operatori economici au avut încheiate contracte de închiriere pentru suprafața de plajă de 1.325.502 mp, în condiţiile în care ANT a emis autorizaţii turistice numai pentru 65 operatori economici pentru suprafața de plajă de 754.881 mp; în anul 2014, un număr de 191 operatori economici au avut încheiate contracte de închiriere pentru suprafața de plajă de 1.464.262 mp, în condiţiile în care ANT a emis autorizaţii turistice numai pentru 50 operatori economici pentru suprafața de plajă de 489.414 mp; - în anul 2015, un număr de 191 operatori economici au avut încheiate contracte de închiriere pentru suprafața de plajă de 1.472.009 mp, în condiţiile în care ANT nu a emis nici o autorizație turistică pentru plajă. Totodată, ANT nu a urmărit şi verificat dacă toți operatorii economici care au avut închiriate sectoare de plaje, au avut și autorizație turistică pentru utilizarea lor, fiind constatate 5 cazuri în care operatori economici, care au obținut de la ANT autorizație turistică pentru plajă, nu aveau contracte de închiriere încheiate ANAR”.

Altă concluzie: Şefii de la ANT au excelat în a nu face nimic

“Din punct de vedere al existenţei unor strategii în turism, s-a constatat faptul că, atât anterior, cât și în timpul perioadei auditate, ANT nu a elaborat și nu a supus aprobării Guvernului României o Strategie de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi lung. În ceea ce privește patrimoniul turistic, deși ANT are atribuții în gestionarea patrimoniului turistic în ceea ce priveşte atestarea, evidenţierea şi monitorizarea valorificării şi protejării patrimoniului turistic, nu se cunoaște patrimoniul turistic al României, ca urmare a faptului că, ANT nu a întocmit metodologia de înscriere, atestare şi criteriile de evidenţiere a patrimoniului turistic și implicit nu a emis certificate de atestare a patrimoniului turistic. Referitor la finanțarea activităților desfășurate de ANT, în perioada 2013-2015, au fost alocate fonduri în sumă de 112.225 mii lei”, se arată în raportul de audit.

“În ceea ce priveşte modul în care a fost efectuată angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice, în perioada 2013-2015, pentru derularea celor două programe, auditul a constatat faptul că, situațiile financiare anuale nu oferă o imagine fidelă și reală a operațiunilor economico-financiare efectuate, respectiv au fost constatate diferențe în sumă de 4.020.280 lei, între plățile efectuate de ANT și plățile raportate în situațiile financiare. Din perspectiva nevoilor de dezvoltare și de finanțare a sectorului, auditul a constatat: - un grad redus de absorbție a fondurilor europene, respectiv de cca 39%, calculat ca raport între sumele autorizate până la data finalizării misiunii de audit, în cuantum de 128.224.961 lei și sumele alocate acestei operațiuni, respectiv 75 milioane euro (echivalentul a 330 milioane lei, la un curs de schimb de 4,4 lei/euro); - gradul ridicat de reziliere a unor contracte de finanțare în sensul că, din cele 25 de contracte de finanțare semnate cu MDRAP, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013, în perioada 2013-2015, un număr de 16 contracte de finanțare în valoare totală de 64.419.907 lei, au fost reziliate, motivat de: gradul redus de realizare, de sub 50%, depunerea cu întârziere a proiectelor etc”.

Referitor la concluziile raportului, unul dintre foşti şefi ai ANT, Mirela Matichescu, spune că strategia autorităţii nu putea fi făcută de reprezentanţii acestei instituţii, separat, întrucât exista deja un master plan anunţat şi asumat de Ministerul Turismului pentru perioada 2007-2026. “Aceste master plan includea tot, inclusiv activitatea ANT”, precizează Matichescu.

Rocsana CRISTEA