Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă: România ar putea deveni un mare exportator de energie

Studiu realizat de Şerban Valeca, cu sprijinul lui Nicolae Moga

România ar putea deveni unul dintre cei mai importanţi exportatori de energie din Europa, dacă statul va duce la bun sfârşit proiectul de realizare a Reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, este una din concluziile unui memorandum de prezentare a fezabilităţii realizării celor două unităţi. Memorandumul, realizat de senatorii Şerban Valeca şi Nicolae Moga, în atenţia premierului Victor Ponta, aduce în discuţie oportunităţile legate de creşterea economică, prin relansarea programului nuclear al României. Documentul ia în calcul acoperirea necesarului intern de energie, estimat la nivelul anilor 2030, 2050 şi 2070, anul 2050 fiind perioada până când se estimează că România va atinge eficienţa energetică a UE. În motivarea necesităţii relansării programului nuclear, se arată că, până în anul 2035, vor fi dezafectate din sistemul de generare a energiei electrice în bază circa 11.000 Mw brut (8.800 Mw net). În plus, este evidenţiat faptul că cea mai importantă condiţionalitate impusă de normele UE reprezintă reducerea emisiilor de carbon, iar energia nucleară este cunoscută ca având 0 emisii de CO2.

De asemenea, reluarea programului nuclear ar însemna relansarea industriei româneşti de echipamente şi construcţii montaj. În paralel, România va cunoaşte o creştere a exportului de energie, studiul celor doi senatori evidenţiind faptul că există, deja, negocieri în curs privind construcţia unor linii de interconectare, a câte 400 Kv, cu Serbia, Turcia şi Moldova. Un aspect foarte important sesizat ca oportunitate este închiderea reactoarelor din Germania, până în anul 2022, ceea ce înseamnă scoaterea a circa o pătrime din producţia internă de energie electrică a celei mai puternice ţări din Europa. Totodată, este oferit şi exemplul Serbiei, care îşi va închide în curând mai multe centrale electrice, cu durata de viaţă depăşită, ceea ce înseamnă creşterea necesarului intern al ţării cu 1.740 Mw. Potrivit studiului realizat de senatorii Valeca şi Moga, programul nuclear energetic românesc se aşează, în prezent, pe trei piloni: 1. actual: funcţionarea în condiţii de siguranţă a reactoarelor aflate în exploatare, Unităţile 1 şi 2 de la CNE Cernavodă (cu testele de stress, trecute cu succes) şi Reactorul TRIGA de la ICN Mioveni; 2. pe termen mediu, cu orizont în anul 2020: finalizarea investiţiei de la Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă; 3. pe termen lung, orizont 2030: amplasarea şi construcţia reactorului demonstrator de Generaţie IV, răcit cu plumb de tip Lead Fast Reactor- ALFRED la SCN Piteşti. Cel mai potrivit scenariu pentru relansarea programului nuclear, propus prin memorandumul de faţă, ar fi formarea unui consorţiu român, canadian şi italian de management al proiectului, aşa cum s-a procedat şi în cazul realizării Unităţii 2 de la CNE Cernavodă, unde au colaborat foarte bine Nuclearelectrica, AECL Canada şi Ansaldo Nucleare Italia.

Soluţie pentru finanţarea Reactoarelor 3 şi 4: contractarea unui credit extern, garantat de stat, rambursat din energia vândută

Perpetuarea acestui parteneriat de tradiţie ar duce, se arată în memorandum, la reducerea cu 30% a cheltuielilor aferente capitolului management şi inginerie, prin utilizarea forţei de muncă autohtone specilizate în proiectare, cercetare şi asistenţă tehnică de şantier. În plus, fabricarea în România a unei părţi din echipamentele necesare realizării Reactoarelor 3 şi 4 şi folosirea unităţilor autohtone de construcţii-montaj ar însemna cheltuirea a cel puţin 40% din banii necesari investiţiei în ţară. Altfel spus, sume foarte mari care rămân în România, ceea ce va ajuta efectiv la relansarea economică a ţării în perioada 2013-2020. Autorii stadiului amintesc, în acest context, că la realizarea Unităţii 2 de la CNE Cernavodă au participat circa 80.000 de angajaţi din industria românească şi aproximativ 3.500 de angajaţi numai pe şantierul de la Cernavodă. Cât priveşte finanţarea realizării Reactoarelor 3 şi 4, dincolo de sumele vehiculate la un moment dat sau altul, cea mai bună metodă pare a fi, ca de obicei, şi cea mai simplă: contractarea unui credit extern garantat de stat, cu rambursare din producţia energetică care urmează a fi produsă, plus un credit comercial din partea Nuclearelectrica. În afara consideraţiilor de mai sus, senatorii Valeca şi Moga consideră că se impune amânarea vânzării a 10% din pachetul Nuclearelectrica şi amânarea introducerii managementului privat până la semnarea contractelor de finanţare, deoarece există riscul major ca atât acţionarii minoritari în acest moment, care îşi pot adjudeca dreptul de veto prin cumpărarea de noi acţiuni, cât şi managerul orivat, să dorească numai obţinerea de dividende şi să blocheze semnarea contractului de investiţie şi contribuţia Nuclearelectrica la aceasta. "Dezvoltare tehnologică, dezvoltare economică, securitate energetică naţională şi protecţia mediului înconjurător conduc la concluzia că programul nuclear românesc propus devine o componentă strategică în dezvoltarea ţării noastre pe termen mediu şi lung, îndeplinind şi strategiile propuse pentru guvernarea USL", este concluzia memorandumului întocmit de senatorii Şerban Valeca şi Nicolae Moga.

Laurenţiu RADU