"Recenzorii care renunţă vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 2.000 şi 5.000 de lei"

Enache Buşu, directorul Direcţiei de Statistică Constanţa, despre Recensământ:

Judeţul Constanţa, la nivel naţional, se află în coada clasamentului privind colectarea datelor din teren în cadrul Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor (RPL). Şi asta pentru că autorităţile locale au dat dovadă de proastă organizare, iar aproximativ 600 de recenzori au renunţat la activitate pe ultima sută de metri. Directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Constanţa, Enache Buşu, a declarat, în cadrul unui interviu acordat cotidianului "Replica", faptul că, până în prezent, recenzorii selectaţi pentru recensământ au recenzat doar 33.740 de locuinţe din 267.840 existente la nivelul judeţului şi 91.746 de persoane, procentul fiind de 12.60%. Tot acesta avertizează recenzorii care se gândesc să renunţe la activitatea de teren că vor fi sancţionaţi contravenţional cu amenzi de până la 5.000 lei.

Reporter: Cea mai amplă acţiune statistică de după Revoluţie, impusă de Uniunea Europeană, a debutat cu mape distribuite pe genunchi, iar prefectul Claudiu-Iorga Palaz, preşedintele Comisiei judeţene pentru Recensământul Populaţiei şi a Locuinţelor, a acuzat administraţia locală de proastă organizare. Ce are de reproşat Direcţia de Statistică Primăriei Constanţa? Dar celorlalte primării din judeţ?

Enache Buşu: Într-adevăr, problema nu este valabilă numai pentru Primăria Constanţa, ci şi pentru alte primării din judeţ. Situaţii asemănătoare au fost şi la Mangalia şi la Eforie. Municipiul Constanţa reprezintă o reală problemă. Procentul înregistrat este de 8,85. Nu au existat suficienţi recenzori şi rezultatele sunt descurajante. Costineştiul stă cel mai bine, procentul fiind de 32,03. Privind rezultatele recensământului, menţionez că le vom şti în apropierea datei de 15 ianurie 2012. În localităţile în care coordonatorii, adică secretarii primăriilor, s-au implicat total, este în ordine şi disciplină şi s-a intrat în plină recenzare începând cu data de 20 octombrie a.c. În proporţie de 80% s-a folosit şi ziua de 19 octombrie a.c., zi în care recenzorii cu cele două materiale pe care le aveau în mapă, harta sectorului arondat şi opis-ul cu trama stradală, au efectuat o vizită în teren pentru a verifica graniţele sectorului şi pentru a lăsa fluturaşi la diverse locuinţe. În concluzie, această vizită cu rol foarte important, de care depindea calitatea recensământului, în multe localităţi, nu s-a respectat. Părerea mea este că, primăriile din judeţ trebuiau să se implice mai mult, programul funcţionarilor publici trebuia să fie de la ora 08.00 la ora 20.00 şi nu până la ora 16.00, iar acolo unde a fost mână forte comisia locală a recrutat recenzori de calitate. Pentru cele 10 centre de instruire, noi, statisticienii, ne-am făcut treaba, în sensul că am reuşit să prezentăm recenzorilor cele 12 formulare. De altfel, domnul prefect Claudiu Iorga Palaz ne-a ajutat în etapa de instruire cu microbuzul Prefecturii Constanţa pentru deplasările în teren.

Rep.: Care este scopul recensământului?

E.B.: Scopul fundamental al recensământului este acela de a oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru politicile guvernamentale în domeniul economic şi social, inclusiv pentru dezvoltarea umană, pentru cercetare şi pentru mediul de afaceri.

Rep.: De ce acest Recensământ al Populaţiei şi al Locuinţelor este unul special?

E.B.: Este special pentru că acest recensământ se efectuează pentru prima dată după ce România a aderat la Uniunea Europeană, dar şi pentru faptul că, după o muncă de doi ani, am realizat cadastrul electronic, în sistem digital, în coordonate geospaţiale, în baza căruia fiecărei clădiri din ţară i s-a atribuit coordonate geospaţiale. În România sunt aproximativ 9,5 milioane de locuinţe, iar în Constanţa sunt 267.840. Recensământul din 2021 se va face electronic, cei 4000 de recenzori vor fi dotaţi cu laptop-uri. România a fost împărţită în 120.000 de sectoare, iar Constanţa are 4.800 de sectoare, dar când s-a făcut ortofotoplanul prin satelit, la nivelul ţării, maşina automată care a efectuat sectorizarea nu a putut face toată treaba, în sensul că a fost nevoie şi de intervenţia omului. Când s-a filmat din avion nu s-a putut şti dacă o clădire este folosită ca locuinţă sau dacă are caracter administrativ. Din 2009, când s-a făcut acest ortofotoplan, şi până în prezent, unele clădiri au fost demolate, dar au apărut şi construcţii noi. De aceea, intervenţia omului, în proporţie de 10%, cu hartă şi opis, a fost necesară pentru verificarea datelor din teren.

Rep.: Care sunt motivele pentru care recenzorii renunţă la activitatea de recenzare?

E.B.: Probabil că aceasta este singura problemă de care ne lovim la ora actuală. Motivele sunt multiple: 1) în momentul în care noi am prezentat în centrele de instruire cele 12 formulare, 7 de înregistrare şi 5 de centralizare, 10% din oamenii selectaţi au ales să părăsească sala pentru că li s-a părut un volum mare de muncă; 2) remuneraţia primită a fost un alt subiect dezbătut. Pentru cele 15 zile de recenzare, 12 de înregistrare a datelor pe teren şi 3 pentru completarea formularului de centralizare, activitate pe care o poate efectua acasă, recenzorul din categoria pensionari din 750 lei rămâne în mână cu 630 lei, iar celelalte categorii de recenzori gen funcţionari publici, cu 561 lei; 3) persoanele şomere care s-au înscris la recensământ nu au ştiut că în perioada când colaborează cu noi li se întrerupe indemnizaţia de şomaj şi au spus că de ce să muncească pentru suma respectivă când ei primesc 600 lei fără muncă; 4) persoanele aflate în concediu de maternitate, concediu medical sau pensii anticipate au reprezentat şi ei o problemă. Această categorie de recenzori era nevoită să-şi întrerupă pe perioada colaborării cu noi contractul de muncă la ITM. Astfel, au renunţat la recensământ pe ultima sută de metri şi pentru noi nu a fost uşor pentru că numărul recenzorilor de rezervă se subţiase. Norocul nostru a fost că numărul celor înscrişi a fost peste numărul celor retraşi pentru că altfel compromiteam în unele zone recensământul la nivel de judeţ.

Rep.: Unii recenzori au renunţat la recensământ pentru faptul că aveau prea multe scări de urcat şi de coborât. Ce alte scuze amuzante au mai inventat recenzorii pentru a abandona activitatea de intervievare a constănţenilor?

E.B.: M-a deranjat foarte mult atitudinea unor tineri studenţi care în a doua zi de recensământ au aruncat mapele şi au prezentat motivaţii absurde şi subiective, cum că doresc sectoare mai uşoare. Nu vreau să-i jignesc, dar nu au luat în serios acest recensământ. Mă aşteptam ca studenţii să fie persoane mai deosebite, dar o parte din ei m-au dezamăgit. Spre exemplu, o persoană de la Valu lui Traian a renunţat motivând că a fost muşcată de un câine. Motive sunt multe. La Agigea au existat cazuri de soţ-soţie care au primit câte două sectoare, dar în teren au mers împreună, ori la recensământ, în teren, la interviu, într-un sector merge un singur recenzor.

Rep: Prezentaţi-ne situaţia recenzorilor care au dat bir cu fugiţii...

E.B.: La nivel de municipiu au renunţat aproximativ 300 şi cam tot atâţia la nivel de judeţ. Sâmbătă, 22 octombrie a.c., un tânăr recenzor şef a renunţat, dar a fost înlocuit imediat. Retrageri sunt tot timpul, dar numărul celor care renunţă sperăm să fie cât mai mic. Avem 112 persoane de rezervă, dar nu este suficient pentru judeţul Constanţa. Nu vreau să ameninţ pe nimeni, dar în urma unei discuţii cu reprezentanţii Comisiei Centrale de la Bucureşti, cei care şi-au început activitatea de teren şi pe parcurs decid să renunţe din motive subiective, cu părere de rău, vor fi sancţionaţi conform Hotărârii de Guvern 1502/2009. Cu toţii trebuie să punem umărul la recensământ, iar cei care îşi permit să ne trateze cu indiferenţă sau să demonstreze că nu au caracter vor pune sub semnul întrebării reuşita recensământului. Amenzile pentru recenzorii care renunţă sunt aceleaşi ca pentru persoanele care refuză să fie intervievate, respectiv între 2.000 şi 5.000 lei. Recensământul nu este al primarului sau al Guvernului, ci al poporului român şi trebuie să demonstrăm Uniunii Europene că suntem un popor harnic, civilizat, inteligent, că avem IT-işti de valoare, dar şi că suntem în stare să realizăm acest recensământ aşa cum fac şi celelalte ţări avansate din punct de vedere economic. Vom reveni.

Alexandra VASILE