Refluxul gastroesofagian la sugar - soluții eficiente

Refluxul gastroesofagian la sugari apare atunci când mâncarea refulează din stomacul bebelușului înspre esofag, cauzând regurgitația. Afecțiunea nu este una gravă, decât în cazuri foarte rare, și se rărește până la dispariție totală, pe măsură ce copilul crește. Este neobișnuit pentru un bebeluș să continuie să regurgiteze, în urma refluxului gastroesofagian, după vârsta de 18 luni.

La un copil sănătos, refluxul gastroesofagian se produce de câteva ori pe zi. Atât timp cât cel mic nu suferă de nicio afecțiune gastrointestinală, este vioi și se dezvoltă normal, nu trebuie să te îngrijorezi în privința regurgitației frecvente. În anumite cazuri, refluxul gastroesofagian poate fi un indicator al unei probleme medicale, cum ar fi o alergie alimentară, un blocaj la nivelul tractului digestiv sau boala refluxului gastroesofagian, care se manifestă și la adulți, scrie doc.ro.

Simptome reflux gastroesofagian la sugari

Refluxul gastroesofagian, în general, nu este un motiv de îngrijorare, dar simptomele acestuia pot fi supărătoare pentru cel mic. Rareori, însă, conținutul stomacal este suficient de acid pentru a irita gâtul sau esofagul copilașului, așa încât senzația, deși supărătoare, nu este dureroasă.

Când să mergi la medic

Este important să consulți sfatul medicului dacă bebelușul manifestă următoarele simptome:

Nu ia în greutate.

Regurgitează forțat, acțiune care se manifestă prin vărsături virulente.

Regurgitează/scuipă lichid galben sau verzui.

Scuipă sânge sau o materie vâscoasă sau cu aspect granulat.

Refuză mâncarea.

Are scaun cu sânge.

Întâmpină dificultăți de respirație sau are tuse cronică.

Începe să regurgiteze după vârsta de 6 luni sau mai târziu.

Este, de obicei, irascibil după ce mănâncă.

Anumite semne, precum cele de mai sus, pot indica o afecțiune mai gravă, dar de obicei tratabilă, precum boala refluxului gastroesofagian sau un blocaj al tractului digestiv.

Cauze reflux gastroesofagian la sugari

La bebeluși, mușchiul dintre esofag și stomac, numit și sfincterul esofagian inferior, nu este complet format, ceea ce permite conținutului stomacal să refuleze. În mod normal, sfincterul se deschide numai când persoana înghite mâncarea, ca apoi să se închidă la loc, ceea ce împiedică refularea. Pe măsură ce sfincterul esofagian inferior se dezvoltă, până ajunge la maturitate, simptomele asociate cu refluxul gastroesofagian se răresc și, apoi, dispar.

Factorii care contribuie la refluxul gastroesofagian sunt specifici primelor luni de viață și, de cele mai multe ori, nu pot fi evitați. Aceștia includ:

Poziția copilului – adesea stă întins, pe burtă sau pe spate

Dieta preponderent lichidă

Nașterea prematură

Uneori, refluxul gastroesofagian la sugari poate fi cauzat de anumite boli, precum:

Boala refluxului gastroesofagian, atunci când conținutul stomacal este foarte acid și deteriorează pereții esofagului

Stenoza hipertrofică de pilor, atunci când o valvă care separă stomacul de intestinul subțire se îngustează, prevenind, astfel, evacuarea conținutului stomacal în intestin

Anumite intoleranțe la alimente, cum ar fi cea la proteina din laptele de vacă

Esofagita eozinofilică, afecțiune în care celulele numite eozinofile se acumulează și rănesc pereții esofagului

Complicații reflux gastroesofagian la sugari

Refluxul gastroesofagian la sugari se remediază de la sine, fără probleme, de obicei. Cu toate acestea, dacă bebelușul suferă de o afecțiune mai complexă, precum boala refluxului gastroesofagian, primul indicator va fi încetinirea procesului de creștere. De asemenea, o posibilă complicație este dezvoltarea acestei boli mai târziu în viață, în urma refluxului gastroesofagian insistent din primele luni.

Remedii rapide și forme de tratament

Pentru a remedia simptomele refluxului gastroesofagian, există mai multe soluții eficiente de care te poți folosi, printre care cele de mai jos:

Micșorează porțiile de mâncare, dar crește frecvența meselor.

Ia pauze în timpul meselor, pentru ca cel mic să poată râgâi.

Ține copilul în poziție verticală, timp de 20-30 minute, după fiecare masă.

Încearcă să elimini produsele lactate, carnea de vită și ouăle din alimentația ta, în perioada de alăptare, pentru a testa dacă cel mic are o alergie alimentară.

Schimbă formula de lapte pe care o folosești pentru hrănirea bebelușului.

Schimbă biberonul – adesea forma și mărimea tetinei biberonului poate face ca cel mic să înghită aer.

Evită formulele de lapte praf care conțin agenți de îngroșare sau alte ingrediente lipsite de scop nutritiv.

Hrănește-l pe cel mic în poziție verticală – forța gravitațională ajută la menținerea conținutului stomacal la locul lui. Nu legăna copilul imediat după masă, pentru a evita apariția refluxului.

Așază copilul pe spate pentru somn – fă acest lucru chiar dacă micuțul are reflux gastroesofagian.

În ceea ce privește formele de tratament disponibile pentru refluxul gastroesofagian la sugari, medicamentele convenționale nu sunt recomandate, decât în cazuri mai severe. Acest tip de medicamente pot preveni absorbția de calciu și fier în organism, precum și crește riscul pentru anumite tipuri de infecții intestinale și respiratorii.

Cu toate acestea, cele mai noi cercetări sugerează faptul că anumite substanțe active, precum cimetidina sau famotidina, utilizate în tratamentul bebelușilor, pot fi utile și lipsite de reacții adverse. Un asemenea tratament medicamentos poate fi prescris de medic dacă:

Bebelușul are o greutate foarte scăzută, iar tratamentele anterioare nu au dat rezultate.

Bebelușul refuză să mănânce.

Bebelușul are esofagul inflamat.

Bebelușul are astm cronic, pe lângă reflux gastroesofagian.

În cazuri foarte rare, sfincterul esofagian inferior poate fi întărit prin intervenție chirurgicală, pentru a preveni refularea acidului înapoi către esofag. Această procedură poartă numele de fundoplicatură și este efectuată atunci când refluxul este sever și împiedică procesul de creștere al copilului sau impune dificultăți de respirație pentru cel mic.

Nu uita, refluxul gastroesofagian, de regulă, nu prezintă motive de îngrijorare și va trece de la sine, în timp. Dacă simptomele persistă după un an sau se agravează precum încetinirea procesului de creștere, scăderea în greutate sau apariția problemelor de respirație, este important să soliciți sfatul unui profesionist, iar cea mai bună opțiune este un medic pediatru cu specializare în gastroenterologie.

Înainte de a merge la medic, este important să te pregătești, urmând pașii de mai jos:

Notează toate simptomele celui mic, inclusiv frecvența cu care scuipă și/sau regurgitează și cantitatea de lichid eliminată.

Scrie toate întrebările la care ai nevoie de răspuns din partea medicului, pentru a le avea în față în timpul consultației.

Ia cu tine istoricul medical al celui mic - analize efectuate în trecut și posibile diagnostice.