Regionalizarea lui Nicolăescu, circotecă naţională: agită liderii politici din România

De ce a pierdut Constantinescu şefia UNCJR în favoarea lui Oprişan? - iată un răspuns

Reforma din Sănătatea românească, pregătită de ministrul liberal Eugen Nicolăescu, "în interesul cetăţeanului", agreată şi susţinută de FMI, este de fapt o circotecă naţională. Procesul de reorganizare nu va produce doar şomeri, ci loveşte puternic în omul de rând. Principiul asigurării unei bune stări de sănătate pentru toţi cetăţenii României ar trebui să fie obiectivul major al programului de guvernare, dar modalităţile gândite de Nicolăescu, pentru "resuscitarea" unui sistem sanitar bolnav, par mai degrabă să-l distrugă de tot.

În viziunea liberalului, Ministerul Sănătăţii va rămâne o structură cu 255 de funcţionari, iar în subordinea instituţiei de la Bucureşti vor funcţiona opt autorităţi regionale de sănătate publică. Respectivele autorităţi regionale sunt de fapt fostele Direcţii de Sănătate Publică. Ele vor avea în subordine 34 de oficii judeţene de sănătate publică (OJSP), fără personalitate juridică, dotate cu departamente de supraveghere şi birouri de control în sănătate publică. Structura de avize şi autorizări pe propria răspundere a structurilor nemedicale ar urma să fie transferată către consiliile judeţene. Conform ministrului, o parte din personalul existent în direcţiile de sănătate se va transfera către spitale. Interesant aspect am putea spune, în condiţiile în care unităţile de tratament practic nu ar avea nevoie de medici epidemiologi, medici în sănătate publică şi igienă şi asistenţi medicali de igienă. La DSP Constanţa există 30 de medici epidemiologi şi vreo 50 de asistenţi medicali de igienă, cu un venit mediu de 1300 de lei, angajaţi care din luna mai nu ştiu ce soartă vor avea. Concret, în judeţul Constanţa, reorganizarea propusă de ministrul Nicolăescu va aduce un plus la cifra şi aşa mare a şomajului. Ar fi existat o portiţă pentru această categorie de personal dacă dispensarele de comună, oraş, municipiu şi judeţ, nu ar fi fost desfiinţate în 1999, atunci când s-a pus accent pe medicii de familie. Practic, personalul din dispensare monitoriza bolnavii de TBC, iar din 1999 supravegherea sănătăţii publice s-a slăbit, fiind restrânsă la nivel de judeţ. Astfel, cazurile de bolnavi diagnosticaţi cu TBC şi hepatită au explodat, în 2012 medicii declarând tuberculoză în cascadă în unităţile de învăţământ din Constanţa. Cu alte cuvinte, regionalizarea lui Nicolăescu nu face decât să slăbească şi mai mult sănătatea românilor, susţin medicii din sistemul sanitar constănţean.

Nicolăescu i-a pus pe jar pe liderii politici din Sibiu, Braşov, Galaţi şi Constanţa

Deşi ministrul vorbeşte despre regionalizare, proces normativ care ar urma să fie gata cel mai târziu până la 15 mai, în scopul de a economisii 50 de milioane de euro în 2013, bani care se vor întoarce tot în Sănătate, acesta nu a explicat clar şi judeţele în care ar urma să funcţioneze cele opt autorităţi regionale: "Direcţiile vor fi reorganizate în 8 autorităţi regionale, cu sediile în localităţile în care avem universităţi de medicină tradiţionale, cu alte cuvinte acolo unde avem expertiză, competenţă, profesionişti". Pe harta României identificăm, conform declaraţiilor ministrului, următoarele universităţi de medicină cu tradiţie: Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara, în restul judeţelor există doar facultăţi de medicină. Numai că anumiţi lideri politici nu vor ca Târgu Mureş să fie inclus în hora regionalizării. Pentru a completa lista de opt autorităţi regionale, bătălia politică se va da între Sibiu sau Braşov ori Galaţi sau Constanţa. La Sibiu, atât primarul Klaus Iohannis, cât şi preşedintele CJC Ioan Cîndrea sunt liberali, la Braşov primarul George Scripcaru este pedelist, iar preşedintele CJC, Aristotel Căncescu, liberal. La Galaţi, preşedintele CJC Nicolae Dobrovici Bacalbaşa este la fel de social democrat precum preşedintele CJC din Constanţa. Numai că la Galaţi avem o Facultate de Medicină înfiinţată abia în 2006, un spital clasificat de Ministerul Sănătăţii, în categoria a II a, cu plan de conformare, în care autoritatea locală nu ar fi investit până în prezent nici măcar un leu. De altfel, dr. Aurel Nechita, deputat PSD în Colegiul nr. 9 şi fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a demisionat recent din toate cele trei funcţii publice pe care le deţinea - decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Galaţi, şef de clinică la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Ioan" şi preşedinte al Colegiului Medicilor. Deputatul a luat această decizie pentru că Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat incompatibil. Nechita a fost deputat în perioada 2004-2008 şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, între 12 ianuarie şi 1 octombrie 2009. La Constanţa lucrurile sunt mult mai clare. Facultatea de Medicină, coordonată în prezent de decanul Nicolae Ceamitru, şi-a deschis porţile după Revoluţia din 1989, fiind acreditată de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Parlamentul României. Facultatea de Medicină din Constanţa este prima din ţară care a adoptat sistemul creditelor transferabile şi în foarte scurt timp a intrat în marea familie a celorlalte Universităţi de Medicină din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, facilitând în felul acesta mobilitatea studenţilor dintr-un centru universitar în altul. Cât despre Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa precizăm că a fost inclus direct în rangul I, fără plan de conformare, fiind luat în discuţie pentru spital regional, în care Consiliul Judeţean ar fi pompat vreo 50 de milioane de euro. De precizat că în perioada sezonului estival Constanţa se transformă practic în "Capitala" României.

Înţelegere: UNCJR contra spital regional?!

Unele persoane de la nivelul ministerului au lăsat să se înţeleagă faptul că judeţul Constanţa ar avea un atu în faţa Galaţiului. Acesta ar fi fost şi motivul pentru care Nicuşor Daniel Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, ar fi "pierdut" şefia Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) în favoarea lui Marian Oprişan. Înţelegerea a fost ca Oprişan să rămână şeful UNCJR, pentru ca judeţul Constanţa să aibă spital regional, autoritate de sănătate regională, susţin cei care ar fi participat la discuţiile din interiorul PSD. Din punct de vedere financiar, Constanţa ar avea şansa de a nu se va afla la cheremul unor şefi de la nivelul unor regiuni, care ar urma să stabilească nu numai strategiile la nivel judeţean, ci şi investiţiile care se vor face în aceste zone într-un domeniu sau altul.

Nicolăescu, luat la întrebări în partid despre măsurile din Sănătate

Întrucât spiritele s-au încins extrem de tare, liderul PNL Crin Antonescu a declarat miercuri, 20 martie a.c., faptul că preşedinţii de CJ ai PNL, reuniţi la Bucureşti, i-au solicitat ministrului Sănătăţii Eugen Nicolăescu să le ofere mai multe explicaţii privind măsurile pe care vrea să le introducă în Sănătate, arătând că ministrul va discuta cu aceştia în acest sens. "Am avut o întâlnire la PNL şi cu marii aleşi, cu preşedinţii de Consilii Judeţene şi primarii marilor oraşe, după aceea o întâlnire şi cu miniştrii liberali ai Cabinetului Ponta. Am discutat diverse lucruri, foarte multe teme, între care şi aceasta (trecerea direcţiilor de sănătate la autorităţile locale, n.r.) dar nu sub titlul de nemulţumire. S-a solicitat - şi i-am transmis acest lucru domnului ministru Nicolăescu - s-a solicitat mai multă comunicare, mai multe explicaţii, mai multe argumente în legătură cu o măsură sau alta", a spus Antonescu, citat de presa centrală. Liderul PNL Crin Antonescu a admis că ministrul Nicolăescu a prezentat măsurile legislative pe care doreşte să le implementeze la nivelul grupurilor parlamentare, dar nu le-a discutat şi cu preşedinţii de Consilii Judeţene. "Domnul ministru Nicolăescu a făcut într-adevăr prezentarea in extenso a legislaţiei pe care doreşte să o introducă şi a schimbărilor pe care doreşte să le introducă, dar a făcut-o, cum era şi normal, în grupurile parlamentare. El a fost şi la grupurile liberale, la PSD şi la Cameră şi la Senat. E un om serios, tenace şi riguros organizat. Nu a apucat să discute cu preşedinţii de Consilii Judeţene, o va face şi asta-i tot", a adăugat Antonescu. Gurile rele spun însă că ministrul Sănătăţii ar cam avea zilele numărate la Ministerul Sănătăţii, majoritatea preşedinţilor de consilii judeţene fiind nemulţumiţi de faptul că se pune accentul pe centralizare şi nu pe descentralizare. De altfel, unii preşedinţi de consilii judeţene au precizat că ministrul Nicolăescu nu ar fi ţinut cont de proiectul de reformă în Sănătate propus de fostul ministru Attila Cseke, prin care direcţiile de sănătate erau transferate direct în subordinea autorităţilor locale, cu întreg personalul existent în acele structuri.

Policlinica cu Plată şi CJAM din Constanţa vor fi desfiinţate!

Nicolăescu vrea să desfiinţeze cele nouă policlinici cu plată, care nu s-au transformat în structuri prevăzute de lege, respectiv societăţi civile medicale. Printre acestea figurează şi Policlinica cu Plată din Constanţa, instituţie extrabugetară a cărei activitate este îndrumată şi controlată în prezent de către Direcţia de Sănătate Publică. În această policlinică se efectuează anual 60.000 de consultaţii, respectiv 5.000 de consultaţii lunare, la preţuri modice. Pentru o vizită la un medic specialist, oamenii de rând scot din buzunar 20 de lei, iar pentru un medic primar - 30 de lei. Policlinica cu Plată din Constanţa funcţionează cu 35 de angajaţi, oferă populaţiei o gamă variată de servicii medicale, şi a fost dotată în ultimii ani, de către medici, cu aparatură ultramodernă de 200.000 de euro. Deşi nu haleşte nici un ban din portofelul aproape gol al Ministerului Sănătăţii, Policlinica cu Plată este profitabilă. De ce l-ar deranja pe ministrul Nicolăescu o instituţie care funcţionează? Ei bine, toţi pacienţii care până acum treceau pragul policlinicilor cu plată vor fi direcţionaţi către privaţi, unde tarifele pentru consultaţii variază între 70 şi 100 de lei. Cu alte cuvinte, cetăţenii României vor fi puşi în situaţia de a plăti şi mai mulţi bani pentru serviciile medicale. Şi atunci se naşte întrebarea firească: reforma sănătăţii este în interesul cetăţenilor sau în interesul privaţilor, celor care Nicolăescu intenţiona să le sisteze finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate? Lista instituţiilor desfiinţate va fi îngroşată şi de cele "41 de centre judeţene de aparatură medicală", care aveau rol de a asigura asistenţă tehnică şi service-ul pentru aparatura medicală din majoritatea spitalelor din România. De fapt, cele 41 de centre mai există doar pe hârtie, în realitate ar mai fi vreo 33, unele dintre ele ar fi fost închise înainte ca ministrul Nicolăescu să fie instalat la conducerea Ministerului Sănătăţii. Printre cele încă funcţionale se mai numără şi centrul de la Constanţa, controlat de Lisi Mutu din postura de director interimar. Centrul de la Constanţa funcţionează, cu program de patru ore şi salarii mizere! Aşa îşi desfăşoară 10 constănţeni activitatea de la începutul lunii septembrie 2012, într-un birou aflat la subsolul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Înfiinţat prin ordin de ministru, Centrul Judeţean de Aparatură Medicală din Constanţa, funcţionează tot în subordinea Direcţiei de Sănătate, pe principiul autogestiunii, finanţarea realizându-se integral din venituri extrabugetare. În lipsa banilor, dar mai ales din vina unui management defectuos, CJAM s-a înglodat în datorii, la finele anului trecut fiind de câteva zeci de mii de lei. Prin desfiinţarea acestor centre aproximativ 350 de oameni, la nivel naţional, cu salarii între 500 şi 900 de lei, vor rămâne practic fără loc de muncă. Printr-o serie de transformări vor trece şi casele judeţene de asigurări de sănătate, Serviciiile de Ambulanţă Judeţene (SAJ), centrele de transfuzii sanguine şi medicina legală. Modificările sunt prevăzute în proiectul de lege privind reorganizarea direcţiilor de sănătate publică şi a serviciilor de ambulanţă, lansat recent în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii.

Alexandra VASILE