REPLICA ONLINE CONSTANTA

10.6° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
10.6° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Regionalizarea României: iată posibilele regiuni, denumirile lor şi cum văd specialiştii Constanţa pe "tabla de şah"

Regionalizarea României: iată posibilele regiuni, denumirile lor şi cum văd specialiştii Constanţa pe "tabla de şah"

Replica API 17 mai 2013 | 00:00 359

"Scenariile unei regiuni de excepţie formată numai din Constanţa şi Tulcea nu pot fi susţinute cu argumente ştiinţifice"

"Scenariile unei regiuni de excepţie formată numai din Constanţa şi Tulcea nu pot fi susţinute cu argumente ştiinţifice"

Regionalizarea României, considerată mai degrabă un moft decât o prioritate, întră în linie dreaptă. Primii paşi deja au fost făcuţi. Deocamdată forma finală nu a fost definitivată, însă, în ministere şi în celelalte organisme de specialitate ale administraţiei publice central, au fost constituite grupuri de lucru interne, care vor elabora proiectele de acte normative necesare pentru transferul competenţelor, dinspre administraţia centrală către unităţile administrativ-teritoriale: regiuni, judeţe, municipii, oraşe şi commune. Grupurile de lucru, reunite în Consiliul Consultativ pentru Regionalizare - CONREG, format din specialişti din mediul universitar şi academic, din aleşi locali, demnitari şi reprezentanţi ai partidelor parlamentare şi din reprezentanţi ai societăţii civile - patronate, sindicate, ONG - se întâlnesc săptămânal. Concluziile grupului de experţi CONREG vor sta la baza procesului de regionalizare si descentralizare pe care ministerul condus de social-democratul Liviu Dragnea vrea sa-l realizeze în acest an. Au fost organizate întâlniri şi dezbateri cu experţi din statele UE care au aplicat deja astfel de procese, cum sunt Franţa, Italia, Polonia, Slovacia. Şi asta pentru că, în perioada următoare, România trebuie să depăşească decalajul pe care îl are faţă de Europa, aducând serviciile publice şi deciziile mai aproape de cetăţeni şi folosind mai eficient resursele existente: resurse locale, fonduri guvernamentale şi programe europene.

"Specialiştii au prezentat deja primele studii cu privire la regionalizare. Ce avem acum de făcut este o analiză atentă a avantajelor şi dezavantajelor pentru diverse variante de regionalizare şi, desigur, dezbaterile programate. elul nostru este să ajungem la coeziune, prin cooperare, şi nu la fărâmiţare, prin competiţie, aşa cum s-a întâmplat în unele regiuni în ultimii ani", a declarant, joi, Liviu Dragnea, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) într-o întrevedere cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură. Demararea procesului de regionalizare şi continuarea descentralizării administrative şi financiare au fost incluse în Programul de Guvernare 2013-2016, ca două dintre cele mai importante obiective pentru perioada următoare. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, instituţie desemnată să asigure coordonarea şi monitorizarea derulării întregului proces de regionalizare-descentralizare, aşa cum a fost definit prin Memorandumul aprobat în februarie 2013 de Guvernul României, pune la dispoziţia publicului informaţiile de actualitate cu privire la procesul de regionalizare-descentralizare, în secţiunea dedicată din site-ul MDRAP, www.mdrap.ro. În documentul Consiliului Consultativ pentru Regionalizare CONREG publicat de MDRAP sunt abordate aspecte precum configuraţia spaţială a regiunilor administrazive. "Tabla de şah, respectiv configuraţia regională, nu este la fel în toate ţările. Ea trebuie proiectată în raport cu reguli generale de bună practică, dar şi funcţie de context, de problemele legate de disparităţile regionale şi de deficit de subsidiaritate. Nici tabla de joc şi nici regulile de aplicat pentru cazul dezvoltării regionale nu au şanse de a fi optime, de folosinţă îndelungată, decât dacă sunt rezultat de proiectare şi susţinere multiplă - experţi, populaţie, politicieni de orientare democratică", sunt de părere experţii CONREG. Este fundamental ca regulile de pornire să includă şi mecanisme de prevenire a riscurilor. inta "jocului de şah" al regionalizării este realizarea coeziunii teritoriale, cu faţetele ei de reducere a disparităţilor intra- şi inter-regionale şi de sporire a competitivităţii unităţilor teritoriale. Toate aceste trei ţinte depind de configuraţiile spaţiale şi de proiectarea instituţională pentru regionalizare optimă. Cât anume condiţionează proiectarea spaţiilor regionale şi cât matricea lor instituţională de funcţionare este greu de spus. Probabil că mai mult cântăreşte aspectul instituţional. Ambele, însă, conturul de regiune şi instituţiile regionale, contează la modul semnificativ. În abordarea subiectului privind delimitarea noilor regiuni administrative, matricea spaţială a regionalizării trebuie astfel concepută încât să faciliteze adoptarea unor strategii multiple pentru dezvoltare - subsidiaritate, integrare şi specializare funcţională, promovarea mediilor inovative. Odată adoptată, regionalizarea administrativă va fi tot atât de eficientă pe cât de bune vor fi regulile jocului şi cât de bogaţi sau apţi de îmbogăţire vor fi principalii actori ai procesului: instituţiile administrative, firmele economice, populaţia, experţii în capital uman , social şi cultural.

Recunoaşterea regiunilor funcţionale prin configuraţia fluxurilor de migraţie interjudeţeană

Din acelaşi raport reiese faptul că principalul argument clar, oferit pentru ideea că regiunile de dezvoltare au un potenţial foarte mare de unitate funcţională este dat de harta fluxurilor de migraţie între locul de naştere şi cel de domiciliu. Importanţa acestei cartografieri rezidă în faptul că fluxurile respective sunt semnificative pentru pieţele regionale ale forţei de muncă dar şi pentru grupările de judeţe între care există legături sociale puternice prin fluxuri multiple de circulaţie a populaţiei. Simpla inspectare a harţii de migraţie indică faptul că regiunile de dezvoltare au un potenţial foarte mare de funcţionalitate, mai mare decât regiunile istorice sau grupări de 2-3 judeţe învecinate. O regiune este cu un potenţial de funcţionalitate cu atât mai mare cu cât judeţele care o compun sunt legate prin mai multe fluxuri importante (de rang 1 şi 2, în special) şi cu cât numărul fluxurilor care plecă din regiunea de referinţă în afara ei este mai mic. Paradoxal, regiunea care satisface cel mai puţin aceste criterii este cea care din punct de vedere cultural este cea mai omogenă - Sud-Vest (Oltenia). Mult-discutata regiune Sud-Est este departe de a fi nefuncţională. Legăturile tari care o structurează sunt pe reţeaua Vrancea-Galaţi-Brăila şi Tulcea-Constanţa. Regiunea Vest (Vest- Banat) este puternic structurată în interior prin gravitaţia judeţelor Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara spre Timiş. Fiind o regiune puternic dezvoltată atrage, firesc, fluxuri şi din afara ei. Centrele regionale majore rezultă, de asemenea, din aceeaşi configuraţie a fluxurilor: Timiş pentru Vest, Cluj pentru Nord-Vest, Braşov pentru Centru, Iaşi pentru Nord-Est, Galaţi-Brăila pentru Sud-Est, Dolj pentru Sud-Vest. Pentru regiunea Sud, centrul evident este Bucureşti. Este o întrebare dacă, din această perspectivă, nu ar fi indicată reunirea celor două regiuni pentru a avea o singură unitate funcţională majoră în această parte a ţării. S-ar ajunge la o regiune foarte mare, de aproximativ cinci milioane de locuitori. Soluţia se practică, însă, pentru ariile metropolitane ale oraşelor capitală (vezi, spre exemplu, cazul voievodatului Mazowia, de peste 5 milioane locuitori, care încorporează Varşovia). Este foarte probabil că o regiunea care ar reuni actuala regiune de dezvoltare Sud-Muntenia cu Bucureşti Ilfov ar putea avea un real efect asupra reducerii sărăciei din sudul Munteniei. În estimarea gradului de funcţionalitate al regiunilor de dezvoltare înainte de a fi instituţionalizate ca regiuni administrative este de luat în consideraţie şi nivelul lor de urbanizare. Lăsând la o parte cazul Bucureşti- Ilfov, cu totul special, este de menţionat că regiunile Vest şi Centru, cu puternică structurare funcţională, sunt şi regiuni cu grad ridicat de urbanizare. Toate cele trei regiuni sudice care au şi un grad mai redus de structurare funcţională au şi o rată scăzută de urbanizare. Regiunile cu grad redus de urbanizare vor fi obligate să adopte, ca regiuni administrative, politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare non- agricolă a populaţiei, de infrastructură de locuire modernă.

Constanţa, mai dezvoltată decât Tulcea, Timiş, Caraş-Severin

Din acelaşi raport aflăm şi faptul că una dintre problemele majore în practica de proiectare este cea a raportului dintre criteriile de funcţionalitate social- economică, dezvoltare socială şi cele de similitudine culturală, pentru cazul regiunilor tradiţionale mici. Este cazul cu Dobrogea şi Banat care au sub un milion de locuitori fiecare, conform datelor preliminare de la ultimul recensământ din octombrie 2011. Ambele regiuni istorice, formate din câte două judeţe, sunt integrate funcţional şi cu omogenitate culturală ridicată. Sub aspectul dezvoltării sociale acestea sunt foarte eterogene în interior: Constanţa este mult mai dezvoltată decât Tulcea şi Timiş mult mai dezvoltat, comparativ cu Caraş-Severin. A construi regiuni administrative care să urmează conturul acestor regiuni istorice are multiple dezavantaje: costurile administraţiei regionale ar fi foarte mari pentru că s-ar împărţi la un număr mic de locuitori; judeţe învecinate care efectiv gravitează către unul dintre cele două centre judeţene puternice - Timiş şi Constanţa - ar rămâne în afara regiunii funcţionale de care aparţin natural (cazul Hunedoarei şi al Aradului orientate, spre Timiş, sunt exemplare în acest sens; în sud-est, Tulcea este legată nu numai de Constanţa ci şi de Galaţi iar Brăila gravitează nu numai în sfera economică a Galaţiului ci şi a Constanţei. Ceea ce se realizează prin integrarea regiunilor istorice mici în regiuni mai largi (Dobrogea în Sud-Est şi Banat în Vest) este o sporire a ariei funcţionale pe care regiunile administrative/de dezvoltare o acoperă în mod tradiţional, cu preţul unei reduceri a omogenităţii lor culturale. În Sud-Est, în fapt, nu se produce atât o reducere a omogenităţii culturale ci conformarea la o altă regiune tradiţională, diferită de Moldova, respectiv, suprapunerea regiunii de dezvoltare (administrative) peste regiune geo-culturală a Dunării de Jos. Este adevărat că acesta din urmă este mai puţin populară decât Moldova, dar este cu profil tradiţional bine constituit. Rădăcinile majore ale sărăciei regionale în România sunt date de ocuparea agricolă şi de izolarea (prin infrastructură săracă sau distanţă de reţelele de comunicare). Judeţele cele mai dezvoltate din punct de vedere social, în Vechiul Regat - Prahova, Constanţa şi Ilfov - sunt şi cele care au cea mai redusă ocupare a populaţiei în agricultură. Relaţia este de acelaşi tip şi în regiunile de peste munţi cu Braşov şi Sibiu. Legătura dintre sărăcie şi ocupare agricolă este mai puternică în regiunile sudice sau estice decât în cele transilvănene. Disparităţile de ocupare agricolă sunt mult mai mari în prima decât în cea de-a doua categorie de judeţe.

Regionalizarea României, raportată la modelul polonez

Construirea regionalizării din 2013 în România şi prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1998 trebuie să aibă în vedre nu numai situaţiile de similaritate ci şi pe cele de diferenţiere contextuală între cele două ţări. Dacă pentru România va fi adoptat un model de regionalizare bazat pe regiunile de dezvoltare din 1998, atunci similarităţile marcante vor fi date de numărul de regiuni, mărimea şi forma acestora, construirea lor prin suprapunere parţială cu regiunile sau subregiunile istorice. În acelaşi raport se accentuează ideea de 16 arii (regiuni) de dezvoltare socială, nu opt (!), din care 14 sunt formate din judeţe învecinate, cu profil social similar. Gruparea Botoşani-Vaslui este formată din două judeţe sărace ale Moldovei, foarte asemănătoare între ele, dar separate de un alt judeţ. Singura grupare relativ artificială este cea constituită din Tulcea şi Constanţa, sunt de părere experţii CONREG. Cultural au similitudini semnificative între ele dar social sunt foarte diferite. Tulcea se aseamănă mai mult cu judeţele din sudul Olteniei, iar Constanţa are un profil mai apropiat de cel al judeţelor din Crişana, se arată în raportul CONREG. Judeţele foarte sărace sunt marcate , indiferent de aria de care aparţin, prin banda neagră asociată numelui lor. Principalul factor de eterogenitate în Dobrogea sau, în varianta extinsă la regiunea Dunărea de Jos (Sud-Est) este decalajul de dezvoltare dintre Constanţa şi Tulcea. Scenariile de decupaj teritorial care vizează o regiune de excepţie formată numai din Constanţa şi Tulcea nu pot fi susţinute cu argumente ştiinţifice. Simpla unitate culturală dintre cele două judeţe dobrogene nu este suficientă pentru a genera efecte de dezvoltare locală semnificative. Extinderea regională cu includerea altor patru judeţe apropiate duce la conformarea regiunii pe o arie culturală - cea a Dunării de Jos - care are un impact semnificativ asupra dezvoltării locale. Atât Banatul cât şi Dobrogea sunt două regiuni istorice cu profil cultural bine determinat. Ambele, însă, sunt extrem de eterogene sub aspectul dezvoltării social-economice interne. Eterogenitatea şi dimensiunea demografică redusă duc la ideea că este de preferat o formulă de regionalizare care le incorporează în arii învecinate mai largi. Propunerea de regionalizare pe care CONREG o susţine este una puternic contextualizată, bazată pe respectarea implicaţiilor care decurg din constatări de tipul celei anterior menţionate.

Alexandra VASILE

foto harta: CONREG

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367