Remus Archip, actor: "Am încercat să fac altceva, dar nu mi se potriveşte"

Iubire de teatru

Remus Archip şi-a petrecut copilăria în comuna Mihai Eminescu, aproape de Ipoteşti. Viaţa la ţară i-a dezvoltat un spirit liber pe care îl păstrează şi astăzi. Îşi aminteşte cu plăcere cum hoinărea împreună cu prietenii de joacă, cum se juca cu animalele, cum se urca în copaci după fructele pârguite, cum pescuia în lacul din miniferma tatălui său. "Îmi aduc aminte cu plăcere de copilărie. Tata avea un fel de minifermă în care puteai găsi tot felul de animale şi chiar un lac mic în care îmi plăcea să pescuiesc. Pasiunea pentru pescuit a rămas şi acum. Împreună cu prietenii de joacă colindam ore în şir şi ne urcam în copaci după fructe. Îmi plăcea viaţa la ţară. Câteodată şi acum evadez măcar o zi să mă relaxez", povesteşte Remus Archip, actor al Teatrului de Stat Constanţa. În adolescenţă a citit orice i-a căzut în mână. Nu a ţinut cont de sfaturile altora privind valoarea unui roman. A preferat să aprecieze singur. A cochetat cu actoria de timpuriu. A urmat cursuri de pantomimă la Casa Tineretului în Botoşani. Pentru o perioadă de aproape 6 ani a fost actor debutant tot în Botoşani, unde alături de câţiva prieteni a făcut primii paşi în "Revizorul" de Gogol. Dragostea pentru psihologie, a doua pasiune a lui Remus Archip, l-a făcut să încerce să dea la facultatea de specialitate, dar curând a înţeles că este mai bine ca acest obiect de studiu să rămână la stadiul de pasiune. Tot împreună cu un grup de prieteni a ajuns la Constanţa. A urmat cursurile Facultăţii de Artele Spectacolului de Teatru din cadrul Universităţii "Ovidius". În anul 2008 a debutat în spectacolul "Inimi cicatrizate", un spectacol destul de controversat, într-un rol dificil, croit parcă pe calapodul personalităţii sale. De atunci a rămas în Teatrul de Stat din Constanţa, unde a jucat roluri dificile, fiind foarte apreciat de public şi de colegii săi. Studiile de pantomimă din adolescenţă, în care a învăţat prin mişcarea trupului să exprime şi să transmită, l-au ajutat foarte mult. Au existat roluri în care nu a scos un cuvânt şi cu toate acestea a făcut publicul să râdă în hohote. În alt rol a trebuit să interpreteze un mort. Pare simplu la prima vedere, dar este extrem de dificil. "Un rol pe care l-am considerat dificil a fost acela când a trebuit să interpretez un mort. Trebuie să stai nemişcat atâta timp. Pare simplu, dar eu încercam chiar şi aşa în acea stare să transmit ceva şi se pare că am reuşit. Efortul nu a fost în zadar. Publicul m-a aplaudat. Adevărul este că sunt unele roluri în care consumul psihic şi emoţional este foarte mare. La sfârşitul spectacolului te simţi epuizat. De multe ori chiar nu mai pot vorbi. Nu poţi ieşi din rol imediat şi atunci prefer să stau singur să pot să îmi revin. Cu toate acestea mă bucur că sunt actor. Am încercat să fac altceva, dar nu mi se potriveşte. Am tot sprijinul familiei şi îmi place ce fac", a mai declarat pentru "Replica", Remus Archip, actor al Teatrului de Stat Constanţa.

Marieta ŞTEFAN