REPLICA ONLINE CONSTANTA

19° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
19° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Retailerii au prins gustul profiturilor din mâncarea fără gluten

Retailerii au prins gustul profiturilor din mâncarea fără gluten

Replica API 18 iunie 2012 | 00:00 326

Consumul excesiv de alimente fără gluten nu dăunează nici sănătăţii, nici afacerilor din industrie. Românii cheltuiesc, anual, aproape cinci milioane de euro pe astfel de produse.

La nici 16 ani împliniţi, Nina, fiica unui executiv dintr-o importantă agenţie de PR din Bucureşti, a renunţat să mai mănânce alimente ce conţin gluten, o proteină care se găseşte în grâu, secară, ovăz şi orz. Regimul nu e uşor - glutenul e prezent nu doar în aproape fiecare fel de mâncare semipreparată din comerţ, ci şi în medicamente sau rujuri. Dar de ce să-ţi schimbi astfel viaţa? Totul a pornit în urmă cu un an, când doctorii au descoperit că Nina are o problemă de imunitate a intestinului subţire, cauzată de o reacţie la o componentă a glutenului, gliadin. Singurul tratament e un regim fără gluten. Deci, la revedere pizza, la revedere îngheţată. Pentru Nina şi alţi 1.300 de români (dintre care 1.000 de copii), înregistraţi oficial în statisticile Ministerului Sănătăţii cu boala celiacă (enteropatia glutenică - n.red.), abţinerea de la gluten e obligatorie, dacă vor să prevină disconfortul digestiv şi afecţiunile intestinale pe termen lung. Dar piaţa românească de alimente fără gluten are o bază potenţială de consumatori mult mai mare - specialiştii estimează că numărul real al persoanelor cu intoleranţă la gluten (încă nedepistate) reprezintă 2% din populaţie. Mai exact, circa 380.000 de oameni. "Se credea, pe vremuri, că e o boală a copilăriei. De fapt, poate fi declanşată la orice vârstă, de orice. S-a dovedit că 1 din 50 de adulţi suferă de ea", comentează Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti. Însă ei nu sunt singurii ce evită această proteină comună. Printre adepţii regimului se numără şi părinţii copiilor cu sindrom hiperkinetic cu deficit de atenţie (ADHD) şi autism, gravide, persoane cu alergii. Mai mult, glutenul a devenit noua "oaie neagră" a dietelor. Fără vreo motivaţie ştiinţifică, cei care ţin cure de slăbire spun şi ei "nu" acestei proteine.

ine această tendinţă mai mult de modă decât de sănătate?

"Poate fi o dietă foarte sănătoasă", explică nutriţionistul Mihaela Bilic, pentru că, dacă presupune mai puţine alimente coapte şi procesate şi mai multe legume, poate contribui la o stare mai bună de sănătate, pe ansamblu. În plus, cerealele-surogat precum quinoa au mai multe nutrimente decât făina albă rafinată. i dacă, acum câţiva ani, alimentele fără gluten pătrundeau greu în magazine, acum nu mai sunt o raritate; inclusiv restaurante, precum Fibrio, oferă meniuri fără gluten, iar în joc au intrat şi producători cu renume. De pildă, Dobrogea Grup vinde pâinea şi prăjituri cu nucă şi stafide, fără gluten, iar clujenii de la Sam Mills au ajuns să deţină cea mai mare capacitate de producţie de paste fără gluten din lume. "Putem produce până la 2.000 de tone de paste lunar", explică Angela Bercean, directorul executiv al Sam Mills; pastele lor se vând, în farmacii din ţară şi străinătate, şi cu 6 euro. Deloc de neglijat e însă şi preţul relativ ridicat - mai mare cu 50%, uneori chiar triplu -, în comparaţie cu produsele convenţionale. Marii retaileri sunt şi ei atenţi la ce se cere şi ce ar putea fi rentabil şi şi-au amenajat raioane specializate. În total, producătorii şi comercianţii din România au calculat că au vândut produse "fără gluten" de aproape cinci milioane de euro. E mult? E puţin? Dacă ţinem cont de numărul oficial al celor cărora boala le impune diete fără gluten, e mult. Ceilalţi cumpără astfel de produse de bunăvoie. Hipermarketurile confirmă: "Acum, ponderea produselor fără gluten este nesemnificativă, însă vânzările au o creştere foarte mare de la an la an", susţine Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour, explicând că, în primele cinci luni din 2012, retailerul a înregistrat vânzări "mai mari cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut". i nu e un caz singular: toţi retailerii, de la real,- Hypermarket, Cora, Auchan, Mega Image, Billa, Profi şi până la discounteri precum Lidl, îşi fac planuri legate de alimentele pe care le numesc "de nişă". Un alt exemplu: vânzările produselor eco, fără gluten şi dietetice contribuie cu 3% la cifra de afaceri a Cora.

"În 2011 am înregistrat o creştere de 20% faţă de 2010", precizează Simona Şahîn, responsabilă cu sortimentaţia. E doar o chestiune de timp, conchide Olivia Nechitoaia, proprietara biobunătăţi.ro, până ce piaţa produselor fără gluten "se va transforma dintr-o felie găurită de şvaiţer într-o felie compactă de caşcaval". 29% Creşterea vânzărilor de alimente de nişă, recomandate (mai ales) celor care suferă de afecţiuni medicale

Nişa produselor fără

Privită în ansamblu, piaţa alimentelor pentru diverse diete este extrem de eterogenă ca structură - de aceea este şi greu de comensurat. Această piaţă include şi:

ECOLOGICE: Nemodificate generic, produsele sunt cultivate sau fabricate fără niciun gram de substanţe chimice - precum pesticide sau erbicide. Nu au în compoziţie E-uri şi conţin cu minimum 50% mai multe vitamine, minerale, enzime şi fitoelemente comparativ cu alimentele convenţionale. Din acest motiv se spune despre ele că previn anumite boli. Românii cumpără produse eco de aproximativ 12 milioane de euro.

LOW FAT: Sunt produsele cu conţinut scăzut de grăsimi şi sunt recomandate celor cu colesterol mare. Înregistrează vânzări mari şi datorită interesului tot mai mare pentru o alimentaţie sănătoasă.

FĂRĂ ZAHĂR/ SARE: La ora actuală se poate cumpăra varianta "fără zahăr" la, teoretic, orice produs alimentar. Sunt destinate diabeticilor, dar au mare căutare şi printre cei care ţin cure de slăbire. De asemenea, produsele "fără sare" sunt recomandate celor cu afecţiuni cardiace, renale şi hepatice. Cu câteva excepţii (pâinea fără sare, de pildă), în România aproape că nu există astfel de alimente.

Sursa:Capital.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102