Retrocedările, un haos de la Revoluţie încoace. Guvernul dă înapoi şi ultimele petice de pământ: islazurile

Vrabie: "Finalul aplicării legilor funciare de retrocedare va fi tragic"

"Nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi" nu reprezintă o zicală pe care clasa politică aflată la guvernare după revoluţie până în prezent să o fi luat în serios. Mai degrabă, pentru ceea ce s-a întâmplat cu proprietăţile preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, s-ar potrivi o nouă zicală: "lasă pentru următoarea guvernare ce nu poţi face acum". Astfel, anii au trecut şi unii dintre cei care au sperat să-şi reprimească proprietăţile pierdute în perioada regimului comunist, au trecut în lumea celor drepţi fără a primi ceea ce li se cuvinea. În plus, în anumite zone, primarii s-au grăbit să împroprietărască moştenitorii celor care au primit terenuri din fostele proprietăţi ale moşierilor. Apoi, au venit şi descendenţii moşierilor, cerându-şi, şi ei, pământurile.

"Avem cereri de retrocedare pentru 1.061 hectare şi noi nu mai avem decât 31 hectare din hotărârea din 2007 şi 42 hectare din ultimele rezerve de teren, iar restul vor intra la despăgubiri. În consiliu am hotărât să dăm cu prioritate la cei care sunt în comună şi au dreptul la retrocedări. În natură dăm dacă există, dacă nu există..., noi nu am apucat să discutăm acest aspect de când am primit notificarea. Miercuri avem şedinţă de fond funciar şi atunci vom dezbate în amănunt şi vedem ce e de făcut, pentru că niciodată ce am zis eu nu este valabil, ceea ce hotăreşte comisia este valabil", a precizat, pentru "Replica", primarul comunei Horia, Gigel Sava.

"Nu poate fi rezolvată niciodată, nu are cum să fie rezolvată"

Primarul comunei Peştera, Valentin Vrabie, susţine că problema retrocedărilor nu poate fi rezolvată niciodată şi greşeala a început odată cu legea 18/1991 şi au continuat cu modificările legilor funciare următoare, care nu au mai ţinut cont că au fost împropietăriţi alţi oameni pe suprafeţe pe care le aveau de drept proprietarii. De asemenea, deşi edilul a precizat că în comuna pe care o administrează a rezolvat problemele fondului funciar, acesta nu înţelege de unde ar trebui date suprafeţe care nu există, una dintre variante fiind satelitul natural al pământului, luna. "Păi le luăm de pe lună suprafeţele? Noi ca şi comună am rezolvat problemele fondului funciar, la noi este rezolvată 100%. Noi încă avem exccedent de teren cu probleme din localităţile din apropierea comunei noastre. Nu mi se pare deloc corect, pentru că greşeala a început cu legea 18/1991, când au împroprietărit oameni cu suprafeţe de teren, apoi modificările legilor funciare următoare nu au mai ţinut cont să diminueze în aşa fel încât să se ia în calcul că s-au împroprietărit alţi oameni pe suprafeţele pe care le aveau de drept proprietarii. Nu poate fi rezolvată niciodată, nu are cum să fie rezolvată. Pe parcursul a 23 de ani de la legea 18 şi până acum au fost toate guvernele, toate partidele care au fost la guvernare şi care probabil şi-au pus ca prioritate interesele şi promisiunile care le-au făcut nu ştiu cui, dar concluzia este că finalul aplicării legilor funciare de retrocedare va fi tragic. Este tragic şi va avea un final nefericit pentru foarte mulţi oameni, care aveau drepturi de a-şi redobândi proprietăţile după zeci de ani", a declarat pentru "Replica", primarul comunei Peştera, Valentin Vrabie.

Unde-i lege, nu-i tocmeală

Legea 165 spune că imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură şi în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte. Mai precis, entităţile investite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora şi documentele care atestă situaţia juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, iar deciziile entităţilor investite de lege vor fi însoţite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parţială a unor alte imobile sau bunuri disponibile deţinute de entitatea investită de lege. Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte, iar un punct are valoarea de un leu. "Părerea este împărţită, odată ce s-a dat ordonanţa de guvern, noi aici discutăm, dar nu avem voie să nu aplicăm legile care nu sunt în vigoare. Noi am rezolvat problemele de retrocedare, mai avem ceva retrocedări pentru că am mai câştigat în instanţă cu ADS, cu Academia Română şi suntem în curs de finalizare a retrocedărilor, să completăm anexa, să înaintăm la Prefectură să bage în Comisia Judeţeană de Fond Funciar şi să facem paşii conform legilor în vigoare", a declarat, pentru "Replica", primarul comunei Topalu, Gheorghe Murat.

"Sunt solicitări peste solicitări şi nu le putem duce la îndeplinire"

Primarul comunei Saraiu, Dorinela Ieremia, recunoaşte faptul că aceste retrocedări nu au fost finalizate când a fost cazul şi din cauza lipsei de teren, cererile au fost înaintate pentru despăgubiri. Edilul a mai spus că şi la Prefectură sunt aşteptate reglementări, pentru a se şti cu siguranţă în ce mod trebuie să se acţioneze. "Avem nelinişte pentru că nu au fost aceste retrocedări finalizate atunci când a trebuit şi acum sunt solicitări peste solicitări şi nu le putem duce la îndeplinire. Noi în cadrul instituţiei avem depuse 62 de dosare, netrimise la fondul proprietatea, datorită faptului că există lipsă acte din dosare, fie acte de stare civilă, fie certificate ale moştenitorilor. Aceste dosare reprezintă 62 de cereri pe care le avem validate, pe legea 247/2005. Sunt trecuţi în anexa 23 la despăgubiri, iar din cauza lipsei de teren fizic ce însumează 400 ha. Noi în natură nu avem, ei spun, dar se contrazic. Am vorbit cu doamna Monica Drăguţ de la Prefectură şi aşteptau şi ei reglementări. Au fost cuprinşi în această anexă 23, ele sunt înaintate pentru despăgubiri, urmează să primească mai încolo decizia prin care vor fi despăgubiţi", a menţionat pentru "Replica", primarul comunei Saraiu, Dorinela Ieremia.

Crescătorii de animale vor rămâne fără islazuri?

Întrucât majoritatea primăriilor care trebuie să retrocedeze pământ proprietarilor ridică din umeri şi spun că nu mai au nici măcar un ha liber, cele care mai au islazuri şi păşuni îndreaptă atenţia către crescătorii de animale, care nu ar mai avea unde să se ducă cu ele. Primarul comunei Negru Vodă, Ion Nicolin, atrage atenţia asupra acestei probleme şi precizează că a fost preluată această idee ca România să rămână fără islazuri din alte ţări. "Mie mi se pare corect, consider că este foarte bine ca cei care au avut teren să intre în posesia terenului. S-au făcut fel de fel de matrapaslâcuri la DADR, s-au dat bani la unii şi la alţii nu s-au dat, asta trebuie avut în vedere, să vedem cum îi descoperim pe ăia care au făcut hoţiile. Dacă nu avem pământ nu e nici o problemă, trebuie să se găsească o soluţie să-i dăm în altă parte, să dea pământ ADS. Deocamdată noi nu avem o situaţie clară, trebuie să vedem câte dosare mai sunt, pentru ce s-au primit bani, pentru ce nu s-au primit bani, trebuie să mai primim nişte dosare înapoi de la DADR unde le-am trimis. Ce se fac crescătorii de animale, aici este dezastru mare. Că rămâne unul, doi, statul o să aibă grijă să-i compenseze, dar ce facem cu crescătorii de animale? Au văzut că ăia de afară nu au islazuri şi au zis să facem şi-n România la fel", a declarat, pentru "Replica", primarul comunei Negru Vodă, Ion Nicolin.

Sorin HULUBEI