REPLICA ONLINE CONSTANTA

20.5° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
20.5° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Riscul de burnout în timpul perioadelor stresante

Riscul de burnout în timpul perioadelor stresante

Replica API 31 octombrie 2020 | 00:00 1180

Termenul „burnout” se referă la un sindrom specific legat de stres. Cine este în pericol să se confrunte cu burnout-ul și care sunt semnele de avertizare timpurii?

Termenul „burnout” este folosit pentru a descrie o stare caracterizată de oboseală cronică, de epuizare și de un sentiment de dezolare, care afectează persoanele stresate, care muncesc prea mult, scrie doc.ro.

Psihologii au început să acorde o atenție serioasă epuizării ca sindrom distinctiv la mijlocul sfârșitului anilor '70, când au fost identificate trei fațete principale care caracterizează burnout-ul: epuizarea mentală și fizică, senzația de depersonalizare și apariția unui sentiment de lipsă a realizărilor.

Cercetările asociază epuizarea cu depresie și anxietatea ca urmare a stresului prelungit. Deși burnout-ul nu este deocamdată identificat ca o afecțiune medicală, ca o formă de tulburare psihologică, epuizarea a fost catalogată de multă vreme drept o problemă legată de muncă. Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut recent în mod oficial epuizarea ca fiind o tulburare majoră legată de muncă, un sindrom specific rezultat din stresul pe termen lung la locul de muncă, negestionat și distructiv.

Cine este în pericol de burnout?

Studiile timpurii ale epuizării asociate cu serviciul s-au concentrat pe locuri de muncă și cariere care sunt deosebit de solicitante din punct de vedere emoțional. Personalul medical, pompierii, ofițerii de poliție etc. se ocupă de situații intense care pot pune în pericol viața celor pe care îi deservesc, cât și propria viață.

Cercetări mai recente au extins rețeaua, identificând epuizarea ca o problemă existentă în multe alte locuri de muncă, care nu au consecințe evidente legate de viață sau de moarte. Solicitările excesive de la serviciu asupra cărora o persoană are un control redus sunt declanșatoarele sindromului de burnout. Muncitorii din fabrici, reprezentanții de vânzări și chiar și profesorii pot fi expuși riscului.

La polul opus, o persoană activă și dornică de muncă pusă într-un job plictisitor și căreia nu i se dau treburi importante de făcut sau sau care este tensionată la muncă deoarece așteptările jobului sunt neclare, șeful este necomunicativ etc., poate să ajungă să sufere de sindromul opus burnout-ului, boreout.

Factorii de risc pentru burnout

Un studiu realizat de Clinica Mayo a identificat următorii factori de risc pentru burnout:

Prea multe ore la serviciu, fără timp liber și viață socială (lipsa echilibrului între viața profesională și cea personală)

Un volum prea mare de muncă, plus ore suplimentare

Încercarea unei persoane de a ajuta pe toată lumea.

O profesie destinată ajutorării oamenilor, cum ar fi asistența medicală.

Prea puțin control (sau deloc) asupra sarcinilor de serviciu

Un job monoton sau care alternează între monotonie și activitate foarte intensă.

De asemenea, persoanele perfecționiste care au așteptări exagerate atât de la ele însele, cât și de la cei din jur au un risc mai mare decât alți oameni să sufere de burnout. Aceste persoane sunt predispuse să-și asume din ce în ce mai multe atribuții și se așteaptă să poată face față, indiferent de situație. Standardele prea ridicate ale acestor oameni îi determină să pună foarte multă presiune asupra lor înșiși.

Semne de avertizare timpurie în ceea ce privește burnout-ul

Simptomele de burnout sunt de mai multe feluri: fizice, psihologice și comportamentale.

Simptome fizice

În stadiile incipiente de epuizare, persoanele afectate de burnout se simt mai obosite decât de obicei, sau chiar obosite tot timpul. Energia este la scară redusă, apar tulburări de somn, cum ar fi insomnia, persoana afectată este tot mai susceptibilă la tulburări psihosomatice legate de stres, de la ușoare (dureri de cap, răceli frecvente) până la severe (ulcere, migrene, hipertensiune arterială).

Simptome psihice

Suferinzii de burnout sunt predispuși să simtă și să exprime mai multă frustrare și furie decât în mod normal, să nu experimenteze emoții pozitive la fel de mult ca înainte și să aibă simptome depresive și de anxietate. Persoanei afectate îi este mai greu decât de obicei să se concentreze asupra sarcinilor pe care le are de îndeplinit și este mai predispusă decât în mod normal să uite și să facă greșeli.

Simptome comportamentale

Victimele burnout-ului sunt mai predispuse la izolare și la retragerea din viața socială. De asemenea, poate apărea pierderea poftei de mâncare sau, la capătul opus, supraalimentarea, iar performanța la locul de muncă scade. Aceste simptome se manifestă sub formă ușoară până la moderată la început, dar în timp devin mai intense.

Ce se poate face pentru a evita burnout-ul?

Este important ca semnele de avertizare timpurie ale epuizării să fie recunoscute și acceptate, pentru ca persoana afectată să poată interveni înainte de a fi complet acaparată de această problemă. Pentru a întrerupe procesul de declanșarea burnout-ului este nevoie de mai multă odihnă, de efectuarea unor exerciții fizice, de o alimentație mai sănătoasă, eventual de administrarea unui supliment alimentar antistres și antioboseală, cum ar fi cele pe bază de magneziu și vitamina B6, și, nu în ultimul rând, de crearea unui echilibru între viața profesională și cea personală.

Reîncadrarea cognitivă este de asemenea posibilă. Persoana care simte că pierde controlul e bine să se oprească și să se gândească la situația în care se află, eventual să se stea de vorbă cu câteva persoane de încredere, din familie sau dintre prieteni. Nu se recomandă măsuri care implică fumatul sau consumul de alcool exagerat, deoarece acestea nu fac decât să agraveze lucrurile.

Acolo unde este posibil, cei care suferă de burnout sau simt că se apropie de un punct critic pot întrerupe ciclul; de exemplu, pot lua în calcul un loc de muncă diferit, care să le aducă mai multe satisfacții sau cel puțin care să le permită să aibă și o viață personală.

Pericolele sunt profunde atunci când burnout-ul atinge formele sale extreme, moment în care e indicat ca persoana afectată să caute neapărat un fel de ajutor. Consilierea unui psihoterapeut poate fi de folos, dar pentru multe persoane poate fi un pas dificil, din cauza prejudecăților și a temerii de a fi ridiculizate de cei din jur. Toată lumea trebuie să înțeleagă, însă, că nu este nicio rușine să îți iei câteva ședințe de psihoterapie, deoarece o persoană acreditată poate oferi unele îndrumări sau poate ajunge împreună cu pacientul la unele soluții pentru rezolvarea situației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367