România are multe regiuni neexploatate turistic; lipsa forţei de muncă şi a investiţiilor sunt principalele probleme

Traian Bădulescu

România are încă multe regiuni neexploatate turistic, iar nevalorificarea potenţialului, lipsa forţei de muncă şi a investiţiilor sunt principalele probleme care fac ca industria turistică să aibă un ritm de creştere destul de lent, de circa 10% anual, a declarat, conform AGERPRES, Traian Bădulescu, consultant turistic.

"Turiştii străini care vin în România aleg în primul rând circuitele culturale care, în marea lor majoritate, includ Bucureşti, Valea Prahovei, Braşov, Sibiu, cetăţile săseşti, Maramureşul, Bucovina, Delta Dunării. Acestea ocolesc, de cele mai multe ori, vestul şi sud-vestul României sau Dunărea în sine. Apoi, străinii preferă city break-urile, turismul rural şi balnear. Românii optează pentru litoral şi Valea Prahovei, destinate turismului de masă, precum şi pentru turismul rural şi staţiunile balneare. Numărul de turişti străini care vizitează România creşte de la an la an, însă din puţin", apreciază Traian Bădulescu.

Conform sursei citate, creşterea anuală este, în medie, de 10%.

"Pe lângă problemele de infrastructură rutieră, care contează, dar nu sunt cele mai importante, o mare problemă o constituie forţa de muncă. Industria turistică duce lipsă de personal calificat, deoarece mulţi români au plecat la muncă peste hotare sau au optat pentru alte domenii. Nu avem nici investiţii importante în hoteluri în multe zone cu potenţial turistic", a spus el.

Cea mai mare parte a capacităţii de cazare este concentrată în Bucureşti şi oraşele mari (Cluj, Braşov, Constanţa, Timişoara, Sibiu, Iaşi), pe litoral şi pe Valea Prahovei. De asemenea, investiţiile în structuri de cazare se îndreaptă înspre staţiuni balneare cum sunt Băile Felix, Băile Herculane, Călimăneşti-Căciulata, dar şi în turism rural, dezvoltat în special în zonele montane şi de deal, precum Maramureş, Bran-Moieciu, Bucovina, Oltenia de sub Munte, Neamţ etc.

"Opinia mea este că o altă problemă constă şi în nevalorificarea tuturor zonelor cu potenţial turistic. Una dintre ele, şi principală, o reprezintă arealul Dunării, cu excepţia Deltei, care este inclusă în circuite şi programe. Avem Delta Dunării, un obiectiv turistic natural unic, cu care România iese în evidenţă în spaţiul Uniunii Europene. Cred că Delta poate suporta o capacitate de cazare mai mare, la ora actuală având câteva hoteluri de calitate şi multe pensiuni, precum şi hoteluri plutitoare, totalizând circa 6.000 de locuri", apreciază Traian Bădulescu.

România este membru fondator al Asociaţiei de promovare a ţărilor dunărene, "Die Donau". Dintr-un total de 2860 de kilometri ai Dunării, 1.050 trec prin România.

"Şi nu facem nimic cu aceşti... kilometri. Pentru că aşa îi şi tratăm: asemeni unor kilometri. Puţini ştiu că Dunărea este cel mai popular fluviu european, dar şi mondial, dedicat croazierelor. Ocupă 36% din segmentul de piaţă internaţional al croazierelor fluviale, fiind urmată de Nil, cu 31%. Un prieten îmi spunea, la un moment dat, că, dacă avem mari probleme cu autostrăzile şi cu infrastructura rutieră, avem o autostradă care nu va avea niciodată gropi şi nu va trebui amenajată - Dunărea", spune Traian Bădulescu.