România se află în rândul ţărilor din UE cu cea mai lungă şi dificilă perioadă de insolvenţă pentru firme

România se află în rândul ţărilor din Uniunea Europeană cu cea mai lungă şi dificilă perioadă de insolvenţă pentru firme, iar unul dintre motivele principale este legat de faptul că mulţi investitori au lacune serioase în domeniul strategiilor de prevenire a riscului, conform unui studiu de specialitate, scrie AGERPRES.

"Prinşi în mirajul profitului pe termen scurt, creduli şi prea puţini interesaţi de riscurile business-ului, mulţi oameni de afaceri se trezesc, peste noapte, că trebuie să apeleze la insolvenţă, ca ultim colac de salvare", spune Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piaţa insolvenţei din România, cu un portofoliu de peste 100 milioane de euro.

Studiul Sierra Quadrant, realizat pe baza datelor KeysFin, relevă că numărul firmelor care intră anual în insolvenţă s-a menţinut constant, în jurul a 7.000 de firme, în perioada 2010-2017, cu mici fluctuaţii, de la an la an. Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 7.052 de firme în insolvenţă, cu o cifră de afaceri totală de 51,1 miliarde lei, în 2016 s-a ajuns la 6.901 companii, cu afaceri totale de 21,4 miliarde de lei. Pentru 2017, dincolo de cifra legată de numărul total al firmelor, nu sunt încă disponibile toate datele financiare.

În statistica generală, ONRC a anunţat un număr de 9.102 firme şi PFA intrate în insolvenţă în 2017, în creştere cu 8,73% faţă de anul anterior. Iar primele trei luni din 2018 au adus o creştere cu 19,31% a numărului de cazuri de insolvenţă (2.305), faţă de perioada similară din anul trecut.

Cele mai multe firme aflate în insolvenţă în perioada 2010-2018 (T1) sunt din categoria microîntreprinderilor (94%), urmate de firmele mici (4,5%), o dovadă că forţa financiară redusă reprezintă o componentă importantă în situaţiile de risc.

'O firmă intră în insolvenţă, în România, în primul rând ca urmare a blocajului financiar, determinat de resursele insuficiente financiare de care dispune la un moment dat, de investiţiile greşite şi de lipsa unei strategii de risc fundamentate pe realităţile din economie. Din experienţa noastră, există lacune serioase în materie de know-how de risc, de educaţie economică, în multe firme, de la ultimul angajat până la director economic, financiar sau patron', afirmă Ovidiu Neacşu, practician de peste 20 de ani în domeniul insolvenţei.

Potrivit studiului, prototipul firmei vulnerabile la insolvenţă este cel al unei microîntreprinderi care activează în primul rând în comerţ, cel mai des în regiunea Bucureşti-Ilfov, şi care este condusă de un om de afaceri român, cu vârsta medie de 50 de ani.

O treime din totalul afacerilor celor aproape 7.000 de firme în insolvenţă se înregistra, potrivit ultimelor date oficiale de la RECOM, în Bucureşti-Ilfov (7,23 miliarde de lei). Urmează business-urile înregistrate în regiunile Centru, Nord-Vest, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, fiecare de puţin peste două miliarde de lei.

Cele mai multe firme aflate în insolvenţă activau, în 2016, în comerţ (1.940), urmate de cele din industria prelucrătoare (1.323), construcţii (1.285), transport & depozitare (444), agricultură (430) şi HoReCa (363).