S.O.S. Românii din Serbia: centru cultural românesc, respins de la finanţare

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a anunţat publicarea rezultatelor sesiunii de finanţare -ianuarie 2015. Astfel, potrivit DPRRP, în cadrul acestei sesiuni, au fost înregistrate un număr de 671 cereri de finanţare, dintre care 140 de cereri au întrunit punctajul de minimum 25 de puncte şi au fost aprobate spre finanţare, 334 de cereri nu au întrunit punctajul necesar, iar 197 de cereri nu au fost admise în etapa de evaluare şi selectare, fiind declarate neeligibile. Printre ultimele, se regăseşte şi intenţia unui artist român din Serbia, care doreşte să construiască un centru cultural-educativ-informativ, în localitatea Majdanpek.

Cristian Rutsanu Wagner a lansat în mediul online un apel la mobilizare, pentru ca dorinţa sa să devină realitate.

„Dragă frate român, sunt un artist român din Timoc, zonă străveche românească ocupată de Serbia, în care românismul în ciuda tuturor asimilărilor din partea statului sârb încă persistă şi se zbate pentru aer. Mă numesc Cristian Rutsanu Wagner, sunt musician şi compositor şi conduc formaţia pentru muzică românească modernă Misteria Carpatica. (…) Din păcate, situaţia românilor din Timoc nicicum nu devine mai bună. E tot mai rea. Neamul e divizat, speriat, asimilat. Ar zice cineva că nu mai există soluţie, că suntem pierduţi, că peste 10 ani nu se va mai auzi limba română în Timoc. Eu, însă, nu vreau, nu pot şi nu am voie a ceda. Nu mă lasă jurământul străbunilor mei. (…) Este timpul când se depun proiectele la Departamentul pentru Românii de pretutindeni al Guvernului României. Am hotărât ca în acest an să aplicăm pentru formarea unui Centru cultural-educativ-informativ român în Majdanpek. Să luăm o clădire în centrul orașului, să punem steagul românesc, denumire în limba română, să se vadă că existăm. Aici s-ar aduna românii, s-ar face orele de limba, cultura și tradiția română, vom avea împuternicire să reprezentăm cultura românilor din zonă și să ne legăm cu instituțiile din Țara Mamă. Anul trecut am încercat să predăm muzica, limba, tradiția română în școlile oficiale, însă statul sârb ne-a impiedicat totul. Foarte puțini au reușit. Nu vrem să ne mai lăsăm pradă statului sârb. Trebuie să avem instituțiile noastre independente de statul sârb, autonome. Dar, din nou Serbia ne pune piedici”, susţine Wagner, care a mai precizat că piedicile se ţin lanţ din partea autorităţilor sârbe.

„Deși, le-am depus Statutul și documentele scrise absolute în regulă, după forma propusă de ei pe internet, cei din Agenția de înscriere în registrul ONG-urilor, din Belgrad, ne-au respins Statutul, cu explicația că am depășit domeniul activităților, să-l corectăm și să-l depunem din nou. Tocmai atunci ne vor înscrie și vom fi persoană juridică, care poate aplica la proiectele DPR. Acum, sunt din nou forțat să mă adresez unor români adevărați, pentru ajutor. Problema e că cei din Belgrad, pentru a ne lua din nou în considerare, cer o taxă de aprox. 90 de euro”, a mai spus Wagner.

Majdanpek este un oraș-municipiu, în districtul Bor, din Serbia, situat la 78 kilometri de Drobeta Turnu Severin și la 189 kilometri de Craiova. La recensământul din 2002, populația municipiului Maidan a fost compusă din 19,339 (81,59%) sârbi și 2,817 (11,89%) români.

În schimb, la DPRRP, respingerile au curs pe bandă. Pe lângă inițiativa lui Wagner, la DPRRP au fost declarate ca neeligibile sau respinse pur și simplu mai multe demersuri venite din Serbia. Amintim aici, ca neeligibile, Casa Românească din Timoc cu bibliotecă şi cursuri de limbă română ce elemente de cultură naţională, a Asociației Inițiativa Românilor din Serbia (dosar incomplet); Pași peste granițe și Festivalul obiceiurilor din Străbuni, a școlii elementare „Întâi mai Petrovasala” (dosare incomplete); Documentarea, cunoşterea, popularizarea şi promovarea patrimoniului cultural al românilor din Serbia, din partea asociației de dialogi interculturabil „Banatica” (dosar incomplet); Centrul cultural Casa românească – Uzdin, a asociației Societatea literar artistică „Tibiscus”; Festivalul Internațional de Muzică Ușoară „Tinerețea cântă” - Uzdin, ediția a XXVII-a, a tineretului muzical din Uzdin; cea de-a 9-a ediţie a Festivalului internaţional al românilor din Balcani „Joc Românesc” Jâtcoviţa 2015, a asociației părinților care doresc ca şi copii lor să înveţe limba română în şcoli „Sandu Timoc” sau pentru achiziția de costume populare, a asociației Societatea Cultural Artistică „dr. Radu Florea”.

De asemenea, au mai fost respinse proiectele: Timoc - punte de legătură, Asociația 7 Dreams; Seara Românilor ediţia a IX-a, Asociaţia Inițiativa Românilor din Serbia; Curcubeu peste Dunăre - arc de valori identitare româneşti în Serbia, Asociaţia Culturală Iuventus Traiani Drobeta - Turnu – Severin; Tradiţii şi obiceiuri populare la românii din valea Dunării, Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Rumănilor Dunărea; Ore de limba română şi educaţie muzicală, Centrul Cultural „Infinitum”; Agenţia de presă electronică „Tibiscus Media”, Societatea literar artistică „Tibiscus”; Susţinerea mediului asociativ RRS şi centrul de cultură român - Boljevac, Asociaţia „Renaşterea Românilor din Serbia”; Trezirea conștiinței naționale a românilor, Societatea de limbă română din Voivodina; Ediţia a 9-a festivalul internaţional de folclor al românilor din Balcani „Joc Românesc” – Jâtcoviţa, Societatea de limbă română din Voivodina; Manifestarea: Tinere Vlăstare, ONG „Asociația Banat-ul Dolovo”; Lumea colorată a copilăriei, Centrul Românesc pentru Instituţiile Democratice şi Drepturile Omului; Agenția de știri Timoc Press în limba română sau Picturile vieții – Lumina la Răsărit, ale Comitetului pentru drepturile omului Negotin; Evoluţia interferenţelor stilistice ale portului popular în zonele Banatului românesc şi sârbesc, Fundaţia „Cortărița cu mirazuri”; Deschiderea Centrului cultural românesc de la Veliko Gradiste, Asociația pentru Limba, Cultura și Religia Românilor de pe Valea Moravei și Manifestările tradiţionale ale românilor din Serbia, asociația „Nădejdea”.

Marius Florian VASILE