Să tot muncești la stat! Salarii babane pentru angajații ACROPO
Să tot muncești la stat! Salarii babane pentru angajații ACROPO
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestACROPO este probabil cea mai inutilă instituție de stat din România, dacă e să ne raportăm la contribuția reală adusă economiei, pe de-o parte și sumele de bani publici tocate pe salariile și confortul angajaților, de cealaltă parte. Autoritatea înființată în 2017 la Constanța își cheltuie aproape tot bugetul anual pe lefuri și plimbările angajaților, bifând un record greu de egalat până și pentru România, țara cu cei mai mulți bugetari din Uniunea Europeană.
Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) a cheltuit în cei șase ani de existență peste 60 de milioane de lei, bani publici, fără să facă, până la urmă, nimic cu adevărat folositor. Dimpotrivă, pentru a-și omorî timpul, angajații mai încalcă și legea, care cum pot, după cum se arată într-un raport al Corpului de Control al primului ministru, care a vizat activitatea ACROPO în perioada 31.07.2016- 23.12.2020. Revenind la banii autorității, aceasta a raportat pe 19 decembrie 2022 un buget total de venituri și cheltuieli pentru anul trecut de 9.683.000 lei, mai mic decât în anii anteriori, când a depășit de fiecare dată 10.000.000 de lei.
Nu mai puțin de 665.000 lei la ”cheltuieli diverse”
Din acești bani, 7.288.000 lei au venit la ACROPO ca subvenție de stat, în timp ce instituția în sine a produs 2.395.000 lei. Din tot bugetul său, autoritatea din Constanța a cheltuit 9.398.999 lei, din care 7.966.000 lei au reprezentat cheltuieli de personal. De aici, 7.651.000 lei au însemnat numai salariile celor 96 de angajați pe care îi are ACROPO în acest moment, potrivit organigramei. Rezultă undeva la 7.000 de lei pe lună cheltuielile salariale medii ale ACROPO pentru fiecare angajat al său.
Pe lângă salariile în bani, instituția bugetară a mai cheltuit în 2022 alți 80.000 de lei pentru indemnizații plătite unor persoane din afara ACROPO, 186.000 lei pentru indemnizațiile de hrană, 64.000 de lei pentru locuințele de serviciu și 79.000 de lei pentru voucherele de vacanță.
În rest, ACROPO a mai cheltuit 594.000 lei pentru chiria sediului său din Constanța, facturi de lumină și încălzire de 216.000 lei, diverse bunuri de 205.000 lei, 45.000 de lei pe deplasări etc. Atrage atenția și suma de 665.000 lei, trecută, cu grijă, la capitolul ”alte cheltuieli”.
Cu ce se ocupă ACROPO și cine o conduce
ACROPO se află în subordinea directă a premierului și, potrivit Regulamentului de de organizare și funcționare din HG 688/2017, ”exercită următoarele atribuţii principale: evaluează documentele care îi sunt prezentate de către operatori şi proprietari în temeiul Legii nr. 165/2016, cu modificările şi completările ulterioare; supraveghează respectarea dispoziţiilor legii de către operatori şi proprietari, inclusiv prin inspecţii şi investigări; consiliază alte autorităţi sau organisme, inclusiv autoritatea semnatară a acordurilor petroliere, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în domeniul operaţiunilor petroliere offshore; elaborează planurile anuale în conformitate cu prevederile legale; elaborează rapoartele de activitate în conformitate cu prevederile legale; cooperează cu autorităţile competente ale diferitelor state membre sau cu punctele de contact, în temeiul legii; iniţiază şi avizează proiecte de acte normative în domeniul său de competenţă şi emite reglementările proprii şi comune cu alte autorităţi competente, potrivit legii; încheie protocoale de colaborare interinstituţională cu autorităţile naţionale responsabile de siguranţa operaţiunilor petroliere offshore prevăzute în anexa nr. 10 la Legea nr. 165/2016, cu modificările şi completările ulterioare; transmite ordonatorului principal de credite propunerea de buget a ACROPO pentru a fi analizată şi inclusă în proiectul de buget al ordonatorului principal de credite; îndeplineşte orice alte activităţi prevăzute de lege în domeniul siguranţei operaţiunilor petroliere offshore”.
ACROPO este condusă la această dată de președintele Robert Eugeniu Ciocioi, vicepreședintele Felicia Ancuța Dunca și un Consiliu de Administrație din care mai fac parte, pe lângă președintele autorității, Radu Nicolae Chiurtu, Marin Popescu, Roxana Petrescu și Manuela Petronela Stan Olteanu.
ACROPO avea la finalul anului trecut puțin sub 100 de angajați, dublu față de cât prevedea schema de personal prin actul de înființare din 2017 și de cinci ori mai mulți decât a avut, în mod real, în anii 2018-2019. Din documentele oficiale ale autorității, reiese că la ACROPO nu prea există salarii mai mici de 6.000 de lei brut pe lună, la care se adaugă voucherele de vacanță de câte 1.450 lei și indemnizația lunară de hrană de 367 lei.
Astfel, președintele ACROPO, cu rang de secretar de stat încasează 16.640 lei, plus toate celelalte beneficii specifice unui demnitar, iar cei doi vicepreședinți, cu rang de subsecretar de stat, câștigă câte 14.560 lei pe lună.
Directorul de cabinet al instituției are între 6.111 lei și 7.612 lei, un consilier al cabinetului câștigă de la 5.865 lei la 7.305 lei, un director grad II încasează cât șeful ACROPO, adică 16.640 lei, în timp ce un consilier sau inspector cu grad profesional IA are între 11.132 lei și 12.180 lei.
De asemenea, un consilier grad IA câștigă între 12.409 lei și 12.992 lei pe lună, un consilier sau inspector grad profesional I are 9.741 lei pe lună, iar un consilier grad II încasează 7.835 lei pe lună.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.