Sănătatea creierului depinde de factori modificabili

Sănătatea creierului depinde de o serie de factori, cum sunt valorile tensiunii arteriale, consumul de alcool și tulburările de somn. Acești factori sunt modificabili, deci poți avea control asupra lor.

Sursă foto: Shutterstock

Când se gândesc la sănătatea personală, mulți oameni îți doresc în primul rând să nu le fie afectată sănătatea creierului, deoarece se tem să nu dezvolte afecțiuni precum boala Alzheimer. Aceasta este cea mai frecventă formă de demență, cu care trăiesc milioane de persoane în întreaga lume. Totuși, riscul unor afecțiuni neurodegenerative nu ar trebui să fie singurul motiv pentru a ne îngriji creierele de-a lungul vieții, scrie doc.ro.

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul îmbătrânește și el în mod natural, ducând la efecte neplăcute precum o memorie care mai dă rateuri și o masă cerebrală redusă. Cu toate acestea, există multe modalități care pot contribui la menținerea creierului „în formă” pentru mai mult timp și la încetinirea îmbătrânirii sale inevitabile. Există, de asemenea, câțiva factori cheie care influențează cât de sănătos creierul rămâne pe tot parcursul vieții.

O bună sănătate cardiovasculară ajută la păstrarea sănătății creierului

Există dovezi puternice că sănătatea creierului și a inimii sunt strâns legate, astfel încât deteriorarea inimii și a sistemului vascular poate afecta negativ și starea cerebrală. Există șapte factori care trebuie luați în considerare atunci când vine vorba de sănătatea cardiovasculară: valorile tensiunii arteriale, nivelul colesterolului, nivelul zahărului din sânge, exercițiul fizic, alimentația, greutatea corporală și fumatul.

Potrivit Asociației Americane a Inimii¹, hipertensiunea arterială, colesterolul mărit, glicemia crescută, un stil de viață sedentar, o dietă dezechilibrată, un indice de masă corporală (IMC) prea mare și fumatul pun în pericol sănătatea cardiovasculară. Vestea bună este că toți acești factorii pot fi modificați.

Medicii de familie sunt cei mai în măsură să identifice și să monitorizeze factorii de risc precoce și pe cei care apar pe tot parcursul vieții la pacienții lor. Prevenirea bolilor cardiovasculare nu ar trebui să înceapă la vârste înaintate, ci încă din copilărie. Atenția timpurie acordată factorilor de risc crește șansele unei vieți sănătoase și a unei bătrâneți cu mai puține probleme de sănătate.

Consumul excesiv de alcool și singurătatea deteriorează sănătatea creierului

Pe lângă factorii enumerați în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară, mai există și alții care sunt esențiali atunci când vine vorba de sănătatea creierului, deoarece influențează capacitatea cognitivă în timp.

Aceștia sunt: depresia, izolarea socială, consumul excesiv de alcool, tulburările de somn, educația insuficientă și pierderea auzului. Prevenirea și atenuarea sunt importante, spun savanții, deoarece odată ce problemele cognitive se agravează, opțiunile actuale de tratament sunt foarte limitate.

Multe cercetări au observat că depresia este asociată cu demența și că izolarea și singurătatea sunt factori dovediți care contribuie la declinul cognitiv. La fel, consumul excesiv și prelungit de alcool poate duce la leziuni cerebrale prin neurotoxicitate, deficiență nutrițională, neuroinflamare și modificări ale sistemelor de neurotransmițători, care asigură atât comunicarea între celulele creierului, cât și pe cea între creier și alte celule din corp.

Odihna de calitate scăzută, care poate rezulta din diferite tulburări de somn, are, de asemenea, legătură cu diferite forme de declin cognitiv. Experții afirmă că multe studii observaționale au confirmat această asociere (insomnia poate contribui la demența vasculară, de exemplu). Și pierderea auzului legată de vârstă a fost asociată atât cu afectarea cognitivă, cât și cu demența.

Oamenii de știință au identificat, de asemenea, o legătură între un nivel de educație mai scăzut și declinul cognitiv. Un nivel mai ridicat de educație pare să ajute la protejarea și menținerea abilităților cognitive și au existat chiar unele dovezi care sugerează că ar putea duce la o rezervă cognitivă mai mare, care le permite oamenilor să îți mențină mai mult timp sănătatea creierului.

Măsuri pentru menținerea sănătății cardiovasculare și cerebrale

Adoptarea unei alimentații bogată în legume, fructe, leguminose, cereale integrale (pâine integrală, paste integrale etc.), proteine slabe, nuci și uleiuri nesaturate scade riscul nu doar de boli cardiovasculare, ci și de tulburări cognitive și demență.

Valorile normale ale tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei trebuie să fie o țintă pentru toată lumea. Tensiunea arterială crescută la vârsta a doua crește riscul declinului cognitiv la bătrânețe, iar nivelurile ridicate de colesterol rău LDL sunt asociate cu un risc crescut de demență. Glicemia ridicată poate duce la apariția diabetului, o boală tot mai răspândită, deși multe cazuri de diabet de tip 2 ar putea fi prevenite urmând o alimentație sănătoasă și efectuând exerciții fizice pentru menținerea unei greutăți normale.

Practicarea unor activități fizice regulate are extrem de multe beneficii pentru sănătatea generală, inclusiv pentru cea a creierului. Fiecare persoană își poate găsi o formă de mișcare pe care o poate efectua zilnic și care să îi facă plăcere. Unii oameni simt nevoia de antrenamente mai intense, cum ar fi alergarea sau sporturi precum tae bo, în timp ce alții au nevoie să se miște într-un ritm moderat și atunci aleg mersul pe bicicletă, drumețiile la pădure sau exercițiile de gimnastică efectuate la domiciliu.

Evitarea alcoolului în cantități mari scade riscul de demență. Femeile ar trebui să nu bea mai mult de un pahar cu vin sau bere pe zi, iar bărbații nu mai mult de două pahare.

Antrenarea creierului și menținerea lui în formă contează pentru a păstra cât mai mult timp funcția cognitivă. Cititul cărților, cuvintele încrucișate, șahul și multe alte activități pot fi de ajutor în menținerea unei minți ascuțite și lucide pentru cât mai multă vreme.

Nu mai puțin important, socializarea este vitală pentru un creier sănătos. Persoanele care nu au familie sau care locuiesc singure trebuie să țină într-un fel legătura cu oamenii dragi, fie că e vorba de rude, prieteni, foști colegi de școală etc. sau să participe la diverse acțiuni care au loc în comunitate. Dacă este posibil și starea de sănătate permite, voluntariatul este o metodă bună de a socializa, dar și de a contribui la ajutorul oferit celor mai puțin norocoși. Chiar dacă nu întotdeauna întâlnirile față în față sunt posibile, discuțiile la telefon sau în apeluri video sunt de mare folos pentru sănătatea creierului, pentru o stare de spirit mai bună și pentru prelungirea speranței de viață.