Sapaturile arheologilor de la Harsova au ingropat afacerea belgienilor

Birocratia autohtona

Un grup de investitori belgieni a făcut toate demersurile în vederea construirii primei fabrici de energie electrică de la Hârşova. Din păcate, elanul investitorilor străini a fost tăiat de birocraţia existentă în România. Deşi au obţinut, în luna martie a.c, autorizaţia de construcţie a uzinei electrice., de atunci şi până acum, belgienii de la Electrawinds n-au reuşit să pună nici măcar o piatră la temelia viitoarei construcţii. Şi asta din cauză că terenul, pe care urma să fie construită fabrica, este inclus în patrimoniul naţional. Presupusele vestigii din adâncurile solurilor din respectiva zonă fac obiectul muncii lucrătorilor de pe şantierul arheologic al Muzeului Carsium. Astfel, din cauza săpăturilor arheologilor, spun belgienii, lucrările de ridicare a uzinei s-au tărăgănat până în luna septembrie. "Muncitorii de la Muzeul Carsium au săpat, dar n-au găsit nimic până acum. Oamenii vroiau să plece, dar i-am făcut noi să se răzgândească. Ar fi păcat ca investitorii să plece, fără să construiască această fabrică. Uzina ar asigura locurile de muncă a 200 de hârşoveni, ceea ce pentru noi este o chestiune de viaţă şi de moarte", a precizat, pentru "Replica", Tudor Nădrag, primarul localităţii Hârşova. Tudor Nădrag speră ca belgienii "să nu-şi ia vorba înapoi" şi ca anul viitor, hârşovenii să se folosească de energia electrică produsă de investitorii belgieni.