Satele constănţene, afectate de poluarea cu nitraţi

Semnal de alarmă, tras în cadrul Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi":

Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor. Cel de-al şaselea workshop desfăşurat de Ministerul Mediului şi Pădurilor pe această temă a avut loc marţi, la Hotel Oxford din Constanţa. Evenimentul face parte din campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi", proiect ce are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd, reabilitarea pajiştilor, crearea de bariere vegetale de protecţie, prin împădurirea cu puieţi forestieri, dar mai ales dezvoltarea de sisteme de colectare a apelor menajere. În 33 de sate din judeţul Constanţa s-a constatat, în anul 2011, un nivel ridicat al poluării cu nitraţi. Aceste substanţe au dus, chiar, la îmbolnăvirea oamenilor şi pot afecta întreg ecosistemul. "În anul 2011 au existat 2 cazuri de îmbolnăvire, un nou născut şi un copil de câteva luni, în localităţile Cobadin şi Ciocârlia, îmbolnăviţi din cauza nitraţilor din sursa de apă. Direcţia de Sănătate Publică monitorizeză anumite resurse de apă din judeţ şi au constatat o problemă în 33 de sate din cele 188 existente", a declarat Daniela Şerban, directorul serviciului de monitorizare din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa. Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" este finanţat de Guvernul României dintr-un împrumut ramburasbil de 50 milioane euro şi un ajutor nerambursabil de 5,5 milaione dolari, acordat de Fondul Global de Mediu.

De asemenea, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării monitorizează calitatea apelor de suprafaţă în 32 puncte de prelevare, din care 18 lacuri, 5 canale şi 9 puncte aflate pe braţele Dunării. Din determinările efectuate de către acest institu s-a constat, în anul 2011, o îmbunătăţire a calităţii apelor de suprafaţă de pe teritoriul rezervaţiei Biosferei Delta Dun ării. Viorica Bîscă, guvernatorul Deltei Dunării spune că lucrează la imbunătăţirea calităţii apei potabile şi caută soluţii pentru protejarea vieţii în Delta Dunării. "Vorbim despre o convienţuire între om şi natură. N-am putea să spunem că oferim condiţii mai bune doar omului. Tot ce înseamnă habitate şi specii din Delta Dunării nu pot fi conştientizate. Institutul Delta Dunării arată că apa, în ultimi ani, are o calitate din ce in ce mai bună. Tot ceea ce înseamnă agricultură, dacă pe parcurusl ultimilor ani au fost interzise aumite substanţe chimice, începând cu anul acesta au interdicţie totată pentru orice substanţă chimică. Pot fi utilizate doar îngrăşăminte naturale", a declarat Viorica Bîscă, guvernatorul Deltei Dunării.

Mirela PASCAL